Carl Jung > Interpretarea viselor |
|||
Plan subiect, aspect prospectiv, Jung a fost un elev eminent al lui
Planul subiectului Se ştie ca Freud interpretează visele pe panul obiectului, adică în relaţia dintre subiectul care visează şi persoanele sau situaţiile din anturajul său. La Jung se
introduce planul subiectului. Ce înseamnă planul subiectului? Faptul că visul aduce la suprafaţă, într-o manieră simbolică, expresii ale vieţii psihice a individului, ale transformărilor sale interioare. Visul
devine astfel un indicator al acestor transformări care indică uneori derularea Astfel, dacă într-un vis X o visează pe mama sa, mama nu este neapărat o aluzie la mama reală, ci la Aspectul prospectiv Visul este, la Freud, retrospectiv, adică se referă de obicei la evenimente trecute, situate în copilăria individului (traume psihice, fixaţii de natură
sexuală). La Jung, visul este prospectiv, adică reprezintă un soi de hartă interioară a evoluţiei ulterioare a visătorului. Vorbind despre complexele infantile, Jung afirmă, în spiritul
orientării sale, că importante nu sînt complexele ca atare, ci ceea ce face inconştientul cu ele. Astfel, aceste complexe devin ele însele materie primă pentru vise, limbajul în care visul (inconştientul) se
exprimă.
Compensaţia Conceptul de compensaţie, la Jung, include o altă idee forţă: visul este o tentativă de echilibrare a unei tendinţe psihice hipertrofiate. Analiza visului trebuie să aibă, deci, ca finalitate, dezvăluirea naturii compensaţiei. Într-o anumită situaţie clinică, Jung trebuie astfel să-i explice pacientei, în urma analizei unui vis, că trebuie să renunţe la atitudinea ei prea raţionalistă (determinată de o inflaţie de animus). Visul devine astfel un mesaj al inconştientului care atenţionează asupra unor carenţe dezastruoase în orientarea existenţială a individului (sau societăţii). Metoda amplificării În fine, Jung adaugă la metoda asociaţiilor libere, dezvoltată de Freud, metoda amplificării. El susţine că există elemente ale visului la care visătorul nu poate aduce asociaţii personale. Acestea sînt simbolurile (vezi secţiunea despre simboluri ). În acest caz, analistul trebuie să intervină cu erudiţia sa şi să completeze lacunele visătorului. Materialul asociativ provine din diverse direcţii culturale: mitologie, religie, alchimie, folclor etc.Este de remarcat că aceste completări esenţiale la teoria interpretării viselor nu trebuie preluate cu uşurinţă. Jung afirmă în repetate rînduri că visele trebuie interpretate iniţial în manieră freudiană. Numai în anumite cazuri, excepţionale, se impune aplicarea metodei sale. Exemple de vise interpretate şi materiale tematice:
Seriile de vise: Jung şi Freud - articol care pune în discuţie problema abordării seriilor de vise. Diferenţe dintre metodele de interpretare a viselor, la Jung şi Freud - articol tematic Un vis simptomatic - articolul ilustrează succint metoda lui Jung. Jung şi Artemidor - a fost influenţat Jung de teoriile lui Artemidor din Daldis despre interpretarea viselor? Exemplu de utilizare I Ching în interpretarea viselor - Jung consulta adeseori Cartea schimbărilor. Articolul de faţă oferă un exemplu de utilizare a oracolului la munca de interpretare a viselor. Visele şi panica - exemple interpretate şi comentate. Exemplu de analiză a dublei personalităţi la un bărbat normal - exemplu de analiză ajutată de interpretarea unui vis.
-- |
|||
