Visele şi panica

Scurt exemplu de analiză jungiană
a două vise legate de crize de panică

Două vise provenind de la o femeie ne arată cum simptomele de panică se pot explica prin aspiraţii inconştiente care sînt incompatibile cu resursele vieţii reale.

Primul vis o arată pe visătoare într-un oraş necunoscut, singură, derutată şi incapabilă să se orienteze. La întrebarea medicului aflăm că visătoarea nu era în stare să se întoarcă la locul de unde plecase.

În al doilea vis, visătoarea se afla într-un labirint de culoare şi nu reuşea să găsească ieşirea. Mai rău chiar, încercînd să ia legătură cu persoane cunoscute din viaţa reală, nu izbutea pentru că nu putea forma cifrele pe telefon sau telefonul însuşi era un aparat necunoscut cu care nu ştia cum să procedeze.

Am pomenit despre medic pentru că avem de-a face cu un caz abordat psihiatric. E vorba de o pacientă suferind de idei obsesive şi fobii asociate acestor idei. Tema generală este urmărirea. În faza acută, delirul de urmărire consta în convingerea că este urmărită de persoane rău-voitoare sau care doresc să-i compromită situaţia. De aici, panica.

Tratamentul alopatic a reuşit să stabilizeze pacienta. Totuşi, anxietatea nu a dispărut total. Nu voi continua pe tema asta pentru că acest articol nu urmăreşte cazul ca atare. Ce ne interesează aici este să punem în legătură aceste două vise cu stările de panică.

În ambele vise vedem ilustrate teme care rulează aşa-zise scenarii de probă (1). Aceste scenarii apar în culturile precreştine, ca iniţieri destinate adolescenţilor în faza de trecere la maturitate. Ei sînt, practic, abandonaţi în condiţii extreme, izolaţi de semeni şi obligaţi într-un fel sau altul să se descurce, în sensul de a-şi învinge frica şi a găsi drumul înapoi spre societatea adulţilor.

Trebuie să subliniem că scenariile iniţiatice de acest gen se adresează numai tinerilor de sex masculin. (Există, desigur, şi corepondentele pentru tinerele fete, dar care au un scenariu specific activităţii femeii).

Ori în cazul nostru avem de-a face cu o femeie. Prin urmare, e logic să ne întrebăm care este efectul acestor rituri, rulate inconştient, în viaţa ei de zi cu zi.

Tot ce putem spune este că ele hrănesc sau produc dorinţa de a face lucruri bărbăteşti. O dorinţă întîlnită adeseori la tinerele fete (2) şi care rămîne ca un ideal de neatins.

Fără îndoială că cel mai adesea această dorinţă este determinată cultural, în sensul că fetele doresc să se bucure şi ele de avantajele sociale ale sexului opus; totuşi, în cazul nostru, ea este determinate constituţional, adică ereditar. (3)

Ca să traducem în termeni accesibili: femeia din cazul nostru aspiră la acte şi fapte de tip masculin, care, evident îi depăşesc posibilităţile. Şi de aici, adică din sentimentul inadecvării, provin crizele de panică.

***

Psihiatrul nu descoperă aceste aspecte cauzale pentru că nu este interesat să le caute. Psihanalistul însă trebuie să le identifice. Dar chiar dacă o face, el nu va reuşi să convingă pacienta de realitatea şi consecinţele lor pentru că va întîmpina o rezistenţă acerbă din partea ei, căci adoptă de fapt poziţii masculine, care presupun rivalitatea!

Întrucît persoanele suferind de acest tip de panică nu pot transfera (4) afecţiunea feminină asupra psihanalistului, singura soluţie pentru a le scoate la liman ar fi să se realizeze o relaţie de tip amiciţie (ca între doi bărbaţi) cu conştiinţa faptului că relaţiile de acest tip implică, invariabil, competiţia şi consecinţele ei negative.

În fine, în alt context vom reveni la tema mult întîlnită în visele omului modern a telefonului care nu e chiar telefon şi la inhibiţiile legate de formarea numărului.

Note:
1. Sau rituri de trecere.

2. În psihanaliza freudiană este vorba de dorinţa de penis asociată cu negarea realităţii lipsei lui.

3. Există o componentă masculină pregnantă în personalitatea visătoarei din cazul analizat aici, determinată de factori somatici înnăscuţi.

4. Termenii ca "transfer" şi "rezistenţe" fac parte din bagajul noţional al psihanalizei freudiene. Vezi dicţionarul de termeni la adresa: https://www.psihanaliza.org/dictionar_termeni.html.

--
Articol de Carol Zane