Dicţionar de termeni jungieni

Amplificare. Metodă de asociere în munca de interpretare a viselor bazată pe elemente extrase din surse diverse ca: mitologie, religie, folclor, astrologie, alchimie etc.

Anima. Arhetipul feminităţii la bărbat. -> Vezi şi articolul despre anima.

Animus. Arhetipul masculinităţii la femeie. -> Vezi şi articolul despre animus.

Anthropos. Omul primordial, imagine arhetipală a totalităţii în alchimie, religie şi filozofia gnostică.

Arhetip. Element structural primordial al psihicului uman. Arhetipul este o predispoziţie latentă pentru experienţe specific umane ca de pildă: naştere, moarte, maternitate, dragoste etc. Arhetipul este pe plan psihic ceea ce reprezintă trăsăturile comportamentale în biologie.

Asimilare. Procesul de integrare conştientă a conţinuturilor inconştientului personal sau colectiv. Asimilarea se face în urma elaborării conştiente în procesul terapeutic. -> Vezi şi inconştient.

Asociaţii (metoda) / Testul asociaţiilor 1. Metoda asociaţiilor libere este o tehnică descoperită de Sigmund Freud constînt în vorbirea liberă fără nicio intervenţie intenţionată raţională. Metoda este folosită şi la interpretarea viselor atunci cînd i se cere visătorului să spună ce îi sugerează fiecare fragment de vis. 2. Jung foloseşte o altă metodă a asociaţiilor, în psihoterapie, constînd într-o listă de cuvinte inductoare la care pacientul este rugat să răspundă spontan cu orice îi vine în minte. Măsurînd timpul de reacţie se poate determina complexul constelat.

Bătrînul înţelept. Imagine arhetipală personificînd semnificaţia şi sensul. În procesul de individuaţie, Bătrînul înţelept personifică inconştientul colectiv sau Sinele. -> Vezi şi procesul de individuaţie.

Compensare. Proces natural de restabilire a unui anumit echilibru bazal în psihic. -> Vezi şi homeostazie.

Complex. Un grup de idei şi reprezentări inconştiente investite emoţional.

Coniunctio. Sau "conjuncţie", termen folosit în alchimie pentru a desemna unirea opuşilor. Psihologic, el desemnează unirea conştientului şi inconştientului, proces care se mai numeşte şi individuaţie.

Constelare. Activare a unui complex psihic, personal sau a unui conţinut arhetipal.

Conştiinţă. La Jung, psihicul este compus din conştient şi inconştient (procesele asociate acestor instanţe). Conştiinţa se referă la capacitatea de a fi conştient.
-> Vezi şi inconştient.

Conţinut latent. În teoria fromării viselor la Sigmund Freud, conţinutul de idei al visului, în speţă refulate.

Conţinut manifest. În teoria formării viselor la Sigmund Freud, aspectul pe care îl îmbracă visul atunci cînd este visat.

Fenomen funcţional. Proces de reprezentare simbolică a activităţii mentale în vis. Conceptul a fost forjat de H. Silberer.

Funcţie transcendentă. Se referă la procesul unirii conştii nţei cu inconştientul. Propriu-zis este tranziţia de la o situaţie de blocaj către o alta, dezinhibată, care decurge din analiza constructivă a conţinuturilor inconştient ului manifestate în vise. Psihoterapeutul mediază acest proces. -> Vezi şi conştiinţă, inconştient.

Homeostazie. Concept preluat de Jung din somatică şi aplicat psihicului, se referă la un proces autonom de menţinere constantă a unei stări de echilibru ameninţată de unilateralitatea conşţiinţei. ->Vezi şi compensare.

Imagine arhetipală. Forma sau reprezentarea pe care o capătă arhetipul în viaţa

Imaginaţie activă. Metodă de asimilare a conţinuturilor inconştientului prin experimentarea lor ca fantezii în stare de veghe.

Inconştient. Termenul desemnează acea parte a minţii care nu este direct accesibilă minţii conştiente. Psihanaliza descrie pentru prima oară conţinuturile inconştientului şi propune tehnicile de explorare. -> Vezi şi inconştient personal,
inconştient colectiv.

Inconştient colectiv. Distinct de inconştientul personal, conţine arhetipuri sau reprezentări colective.

Inconştient personal. Numele sub care este cunoscut inconştientul psihic în sens freudian, identificat cu pulsiunile sexuale şi agresive refulate.

Inflaţie. Proces psihologic de identificare a eului cu un arhetip. Rezultatul este o supradimensionare excesivă a eului care îşi atribuie conţinuturi care aparţin psihicului colectiv.

Inconştient personal. Inconştientul în sens freudian, distinct de cel colectiv (arhetipal), compus în principal din refulări.

Individuaţie. Proces complex de sinteză a Sinelui care constă în speţă în unificarea inconştientului şi conştiinţei (vezi şi proces de individuaţie).

Inflaţie. În urma identificării cu o imagine arhetipală, efectul acestei identificări care constă în exagerarea proporţiilor eului personal.

Libido. La Jung, tendinţă spre, apetit, energie psihică ce se poate transmite instinctelor. La Freud libidoul este sexual.

Nevroză. Afecţiune psihică caracterizată în special printr-o incapacitate temporară sau permenentă de adaptare la anumite cerinţe ale lumii exterioare sau interioare (sufleteşti). Inhibiţiile, fobiile, carenţele sexuale etc. sînt căteva din simptomele specifice nevrozei.

Numinos. Desemnează calitatea imaginilor arhetipale de a inspira sentimente puternice de panică, devoţiune etc.

Participare mistică. Termen preluat din antropologie - desemnează procesul de identificare a subiectului uman cu fenomene, obiecte, fiinţe exterioare în scopul preluării eficacităţii lor sau determinării unor efecte specifice în lumea exterioară.

Persona. Masca eului, expresia sa socială, modul cum ne percep alţii.

Piatra filozofală. Termen alchimic identificat de Jung cu Sinele. -> Vezi şi procesul de individuaţie, Sine).

Proces de individuaţie. În viziunea lui Jung, scopul unei psihoterapii depăşeşte adeseori tratamentul prorpiu-zis al nevrozei. Anumite fantasme şi vise cu conţinut arhetipal deschid la unii pacienţi calea unei evoluţii mai departe spre realizarea totalităţii psihice sau a Sinelui. -> Vezi şi articolul dedicat procesului de individuaţie.

Proiecţie. Proces psihic autonom prin care se atribuie lumii exterioare însuşiri ale eului individual.

Psihanaliză. Termenul desemnează mai multe aspecte: metodele specifice de investigare a minţii, o tehnică psihoterapeutică bazată pe aceste metode şi suma tuturor cunoştinţelor derivate din primele două. Psihanaliza a fost creată de Sigmund Freud.

Psihologie analitică. Derivată din psihanaliză, p. a..desemnează contribuţiile lui Carl Jung.

Quaternitate. Reprezentare a totalităţii psihice prin imagini pătrate. -> Vezi şi totalitate psihică.

Refulare. Proces psihic autonom care constă în respingerea şi împiedicarea traducerii în act a unor tendinţe psihice cu caracter imoral. Refularea este inversul reprimării, care este aplicată conştient. Conceptul a fost creat de Freud.

Refulat. Produsul refulării. -> Vezi şi refulare.

Sine. Entitate transpersonală care transcende eul. El este arhetipul totalităţii.

"Ca şi concept empiric, sinele desemnează întreaga gamă de fenomene psihice din om. El exprimă unitatea personalității ca totalitate. Dar, în măsura în care personalitatea totală, datorită componentei sale inconștiente, poate fi doar în parte conștientă, conceptul de sine este doar potențial empiric și,  în acest sens, el este un postulat. Cu alte cuvinte, acesta cuprinde atât ceea ce poate fi experimentat cît şi ceea ce nu poate fi experimentat (sau ceea ce nu a fost încă experimentat) ... Este un concept transcendental, deoarece presupune existența unor factori inconștienți… și caracterizează astfel o entitate care poate fi descrisă doar parțial." (C. G. Jung: Definitions, CW 6, par. 789.)

Sinele nu este doar centru ci şi circumferinţa care cuprinde deopotriv conştientul şi inconlştientul. El este centru acestei totalităţi precum eul este centrul conştiinţei.

Ca arhetip, sinele poate fi cunoscut prin manifestările sale. În mituri, vise şi poveşti el poate fi întruchipat de figuri suprapersonale, ca de pildă rege, erou, sfînt, dumnezeu-mîntuitor etc.

Ca simbol al totalităţii el apare ca cerc, cruce, quaternitate sau mandala. Ca uniune a opuşilor, poate fi complexul yin-yang şi orice expresie a unităţii contrariilor, cum ar fi Făt-frumos şi Spînul, fraţii opuşi, lumina şi întunericul iar pe plan moral, abstract, binele şi răul. -> Vezi şi procesul de individuaţie.

Simbol. Spre deosebire de definiţia freudiană, la Jung simbolul este aspectul necunoscut al unei expresii psihice. De aceea, analiza simbolurilor este una din metodele de bază ale tehnicii jungiene de investigare a inconştientului.

Syzygia. Pereche de contrarii ca, de pildă, animus-anima.

Sincronicitate. Coincideţă semnificativă a două sau mai multe fenomene psihice şi fizice, ce nu sînt conectate cauzal.

Supraeu. La Freud, instanţă a personalităţii psihice (în a adoua topică) care se constituie prin identificare şi operează ca instanţă morală şi autocritică în relaţie cu eul.

Teleologie. La Jung, desemnează procesele psihice care conduc către un scop care nu este determinat de cauze exterioare.

Totalitate psihică (plenitudine). Stadiu de realizare a omului plenar spre care tinde psihicul (sufletul) în mod natural. -> Vezi şi Sine.

Umbra. Se referă la spectele negative ("întunecoase") ale personalităţii individului - poate fi echivalată cu inconştientul freudian (vezi inconştientul personal). -> Vezi şi articolul despre umbră.

Vis. La Jung, manifestare spontană şi naturală a psihicului total.

--
Dicţionrul nu este complet. Vor urma şi alţi termeni. Dacă doreşti să fii la curent cu noutăţile, înregistrează-te pe lista noastra newsletter (vezi bara de meniu din stînga).