Inconştientul personal şi colectiv

La început termenul "inconştient" s-a limitat să denote starea de refulat sau conţinuturi uitate. Chiar şi pentru Freud, care oferă inconştientului un rol activ - cel puţin metaforic - inconştientul nu este decît locul unde se strîng con ţinuturile uitate şi refulate şi are o semnificaţie funcţională numai mulţumită acestora. Pentru Freud inconştientul nu are decît o natură exclusiv personală deşi el era conştient de forma sa arhaică şi mitologică.

Un strat mai mult sau mai puţin superficial al inconştientului este fără îndoială personal. Eu îl numesc inconştient personal. Dar acest inconştient personal se sprijină pe un strat mult mai adînc care nu derivă din experienţa personală şi nu este o achiziţie personală ci una înnăscută. Acest strat mai profund l-am numit inconştient colectiv. Am ales termenul "colectiv" deoarece această parte a inconştientului nu este individuală ci universală; în contrast cu psihicul personal, ea posedă conţinuturi şi moduri de manifestare mai mult sau mai puţin identice la toţi indivizii. Cu alte cuvinte este identică la toţi oamenii şi astfel constituie un substrat psihic comun de natură suprapersonală care este prezentă în fiecare din noi. (Extras din Arhetipurile inconştientului colectiv).

--
Mai multe citate vor fi postate aici curînd. Abonează-te la newsletter ca să fii la curent cu noutăţile.