Seriile de vise la Jung şi Freud

de Jean Chiriac

În lucrarea sa Psihologie şi alchimie (1), Jung ne oferă ca ilustrare a teoriilor sale (în speţă, procesul de individuaţie) o serie de vise colectate de la un singur pacient. Jung interpretează aceste vise şi precizează că interpretarea nu s-a făcut in prezenţa pacientului, astfel încît acesta nu a fost influenţat.

... Cel care a avut visele... nu a aflat nimic de aceste interpretări şi de aceea nu a fost prejudiciat de nici un fel de aprecieri. (Op. cit. p. 48)

Jean-Luc Picard - un simbol al creativităţii

Recent am avut ocazia să interpretez cîteva vise visate într-un interval scurt - ce-i drept - dar care reiau tema liderului sau şefului. Într-unul din vise apare Jean-Luc Picard, comandantul navei Enterprise, din StarTreck, care îl asistă pe visător în munca sa de diagnosticare a unui caz.

Acest vis a fost interpretat parţial cu gîndul la Jung, la teoria arhetipurilor. Am văzut, de pildă, în Jean Picard o imagine a arhetipului centrului, care organizează şi (re)centrează personalitatea visătorului.

Următorul vis a adus în discuţie un nou lider - un personaj real din viaţa visătorului, cu alura de şef (un patron care conduce o firmă de construcţii, actualmente în faliment). Ideea liderului se continuă - astfel - deşi pe alt plan.

Interpretarea a stagnat de astă dată pentru că s-a ridicat următoarea întrebare: oare, apariţia personajului din al doilea vis nu este determinată de analiza visului anterior?

Altfel spus, Freud ştim că afirmă (pe bună dreptate) că materialul visului îl constituie întotdeauna impresiile zilei anterioare visării. Astfel, dacă analizăm conţinutul manifest al unui vis, constatăm că el este format din materiale recente - de obicei produse în ziua care a precedat visul. Freud oferă exemple în acest sens dar şi noi avem confirmarea acestei constatări.

În acest context se pune într-adevăr întrebarea dacă al doilea vis la care m-am referit aici nu preia ideile şi imaginile atinse în treacăt cu ocazia analizei primului vis, care s-a petrecut cu o zi înainte?

Analizînd al doilea vis, făcînd abstracţie de primul (deci, nu într-o serie jungiană), ajungem la cu totul alte idei.

Al doilea lider visat poate fi şi o aluzie la un bun amic al visătorului, decedat recent. Discutînd despre acesta din urmă, visătorul a relatat deschis că defunctul a fost un om care s-a ratat, care nu şi-a atins potenţialul. El avut o activitate artistică, creatoare (poate şi de aici identificarea cu liderul din construcţii), la care a renunţat ulterior pentru a obţine o confirmare socială sigură, ca angajat public. În al doilea vis, ideea de lider este secundară - importantă este renunţarea la creativitate, ceea ce se poate traduce pe multe planuri, incluzîndu-l şi pe cel sexual (cum ar face Freud).

Aşadar, în spatele conţinurului manifest ghicim cu totul alte idei care, aşa cum am arătat, se leagă de un cu totul alt personaj.

Acest vis nu pare să aibă, în realitate, nicio legătură cu primul (în care apare Picard) şi astfel ideea jungiană că o suită de vise cu aceeaşi temă tratează un motiv comun pare că nu se susţine.

Există totuşi unele amendamente de făcut: aici nu avem o suită care se întinde pe un interval de ani, adică zeci de vise care să acopere un interval de cîţiva ani, aşa cum pretinde Jung.

În al doilea rînd, visătorul a fost la curent cu semnificaţia primului său vis (pacientul lui Jung din cartea citată nu era la curent cu sensul viselor sale).

În fine, cînd analizăm un arhetip prezent în vis trebuie să ţinem cont că unele aspecte ale lui sînt proiectate în personaje reale din viaţa visătorului. Şi atunci se impune o analiză de tip freudian. Practic, tehnicile se împletesc: cînd Freud, cînd Jung...

Este interesant de arătat.în acest context, că Pickard, din primul vis, trimite la ideile de explorare, pionierat, deci, pe un anumit plan, la creativitate, contrar personajului din al doilea vis, amicul defunct, care a renunţat la creativitate. Dacă insistăm pe această duirecţie, cele două vise par că ţintesc spre acelaşi motiv: lipsa creativităţii, abandonul interesului pentru explorare etc. Analiza visătorului ar putea scoate la suprafaţă carenţe de acest gen şi de aici probleme de adaptare (la cerinţele vieţii lăuntrice). În concluzie, seria de vise ar avea semnificaţia acordată de Jung...

Ştiu că freudienii, ca de altfel şi jungienii, vor protesta şi nu vor admite ideea de completare a tehnicilor. Dar, oare, au ei alte explicaţii (şi soluţii) care să acopere cele spuse aici? (2)

Note:
1. Psihologie şi alchimie, versiunea în limba română de Carmen Oniţi, Teora, 1996, vol. I.

2. Jung nu a negat nicodată că în psihoterapie (şi în lucrul cu visele), pînă la un moment dat, trebuie utilizată analiza de tip freudian.

Resurse online:

• Poţi comenta acest articol în forumul nostru de discuţii dedicat lui Carl Jung de la adresa http://www.psihanaliza.org/forum/. Înscrierea în forum este gratuită.
   
• Mai multe informaţii despre conţinut manifest obţii urmînd cursul AROPA de iniţiere în psihanaliză: Metode psihanalitice de investigare a inconştientului - detalii aici.
   
• De aemenea, despre arhetipuri în vise afli mai multe urmînd cursul nostru despre metoda jungiană de interpretare a viselor - detalii aici.