Jung şi Artemidor

de Jean Chiriac

În lucrarea sa renumită: Interpretarea viselor, Artemidor afirmă, printre altele, că obiectele şi fiinţele visate de persoane cu experienţă în interpretare sunt simboluri.* De ce ne surprinde această afirmaţie? Deoarece ea aminteşte de poziţia lui Jung vizavi de interpretare. Spre deosebire de Freud, care abordează conţinutul oniric în legătură cu obiectele reale (fiinţe şi evenimente, lucruri etc.) - pe planul obiectului - Jung a adoptat ulterior aşa-zisul plan al subiectului (1) în care, ca şi la Artemidor, conţinutul oniric este privit ca simbolic.

Astfel se face că dacă visăm imaginea unei case cu mai multe etaje, interpretarea lui Freud se va axa pe asociaţiile visătorului legate precis de casa respectivă, în timp ce la Jung, aceeaşi casă poate evoca structura spaţială a psihicului (sufletului), cu diferite compartimente reprezentînd aspecte ale personalităţii sau interese specifice.(2)

Întrebarea care se pune este dacă Jung a preluat ideea de simbol oniric de la Artemidor şi a adaptat-o intereselor psihologiei sale. Este evident că Jung nu putea trece cu vederea cartea despre vise a acestuia - aşadar, s-a inspirat el din Artemidor?

Pentru Jung trebuie spus că visul nu are calităţi profetice implicite, ca la Artemidor, ci se referă la o dezvoltare personală numită proces de individuaţie.(3) În urma acestui proces eul individului angajat în demers este confruntat cu inconştientul colectiv şi nevoit să asimileze conţinuturile acestuia, mai precis idei şi concepţii noi care adaugă la unilateralitatea sa pe care o compensează. Asimilînd treptat aceste conţinuturi eul se recentrează în raport cu realitatea exterioară şi interioară. El devine complet, plenar, fenomen descris prin termenul alchimic de conjuncţia contrariilor.

Interpretarea viselor este un instrument de lucru esenţial în parcurgerea acestui proces deoarece visul este mesagerul inconştientului, sau al arhetipului totalităţii psihice. El oferă indicaţiile preţioase privind exigenţele inconştientului.

În acest context abordarea lui Jung nu poate fi comparată cu cea a lui Artemidor. Este o abordare care ţine de o anumită filozofie sau mistică a sufletului care nu are nimic comun cu ideea antică de profeţie prin vise.

Ar mai fi de precizat că simbolul oniric la Jung nu trimite la obiecte sau situaţii exterioare - femeia iubită, dorinţa de călătorie, teama de cineva etc. - ca la Artemidor, ci la procese interioare.

Totuşi, nu e sigur că axarea pe integrarea procesului de individuaţie în lucrul cu visele, la Jung, exclude total faptul ca el să fi fost influenţat de teoriile lui Artemidor.

Note:
1. Despre plan subiect-plan obiect vezi detalii aici.

2. O comparaţie pertinentă a celor două metode de interpretare s-a publicat în cursul AROPA Metode de interpretare a viselor. Detalii aici.

3. Detalii despre procesul de individuaţie a ici.

--
*Artemidor: Presupunînd, bunăoară, că un cunoscător în ale tălmăcirii, fie pentru că a citit cărţi de onirocritică, fie pentru că a vorbit cu onirocriţi, fie că este priceput în a face aprecieri, se întîmplă să fie îndrăgostit de o femeie, el nu o va vedea în vis pe femeia iubită, ci un cal, o oglindă, o corabie, marea, femela unei fiare sălbatice, o îmbrăcăminte femeiască sau orice altceva care are semnificaţia de femeie. Presupunînd că vrea să facă o călătorie, nu va vedea în vis vehicule, o corabie, pături de călătorie, bagaje sau pregătiri de călătorie, ci va visa că zboară, sau va vedea în vis cutremur de pămînt, sau bătălie, sau fulger, sau orice alt lucru care va simboliza călătoria. Presupunînd că se teme de cineva sau se fereşte de el, nu va vedea în vis persoana însăşi, ci va visa că se fereşte de un animal sălbatic, că sfărîmă lanţuri, că omoară tîlhari sau că aduce sacrificii zeilor şi tot felul de vise care-i scapă pe alţi oameni de teamă şi de tulburare. (Artemidoros: Carte de tălmăcire a viselor, Editura Polirom, 2001.)