Psihopatologia vieţii cotidiene

"Psihopatologia vieţii cotidiene" este una din cărţile capitale ale lui Sigmund Freud. Aici autorul pune bazele aplicării investigaţiei psihanalitice la fenomene psihice din viaţa normală.

de Ileana Pop

Freud ia cunoştinţă de semnificaţia  psihologică a  unor erori pe care le comitem de obicei, dar pe care le considerăm banale, încă de pe vremea cînd redacta Interpretarea viselor. Astfel, el menţionează subiectul într-o  scrisoare datată 26 august 1898, adresată prietenului şi confesorului său 
W. Fliess, povestind cum a uitat un nume - era  vorba de patronimicul poetului  Julius Mosen - şi cum i-a substituit din greşeală un alt nume.

Freud propune o psihanaliză a acestei erori de memorie:  "Am reuşit -  scria el - să dovedesc că: 1) am refulat numele lui Mosen datorită unor asociaţii;  2) anumite materiale infantile şi-au jucat rolul în această refulare; 3)  numele de  substituţie care mi-a venit în minte provenea din două grupe de materiale recente şi  infantile, la  fel ca şi în cazul unui simptom. Analiza a rezolvat  problema; din nefericire, ca şi  în cazul marelui meu vis  [visul injecţiei Irmei n.n.] mi-este imposibil să o fac publică"(1).

Curînd Freud  începe să adune, după cum îi era obiceiul, şi alte exemple de astfel de fenomene, legate de alte forme de erori inconştiente. Publicate în articole, în 1898 şi 1901, şi reunite  în volumul propriu-zis în 1904, studiile lui Freud asupra psihopatologiei vieţii cotidiene afirmau că aceste diverse disfuncţii, ca de pildă  lapsus linguae sau lapsus calami, faptul de a  pierde sau a  rătăci obiecte, neîndemînările, acţiunile numite simptomatice, uitarea de nume proprii şi alte diverse erori de acelaşi gen, toate acestea se conformează legilor psihice pe care le stabilise prin studiul simptomelor nevrotice şi al viselor.

Aceste acte ratate aveau pentru  Freud un sens ascuns şi se produc ori de cîte ori o intenţie conştientă este suficient inhibată de una inconştientă. Cu alte cuvinte, actele ratate sînt produse de pulsiunile sau intenţiile refulate, care se folosesc de momentul potrivit pentru a-şi trăda prezenţa în sfera conştientă a psihicului.

În măsura  în care aceste fenomene se produc la toţi indivizii normali, Freud vede aici unul din cele mai bune mijloace de sensibilizare la existenţa  şi omniprezenţa inconştientului psihic. 

Atunci cînd explica nespecialiştilor principiile psihanalizei - ca de pildă în  prima parte a lucrării Introducere în psihanaliză (1916-1917)  - el dădea întîietate interpretării actelor ratate. În acest sens, A. A. Brill povesteşte cum din sceptic cum era la început în privinţa teoriilor freudiene a devenit un freudian convins, după o  circumstanţă în care uitarea unui nume i-a revelat  influenţa inconştientului în aceste acte psihice.

Îndată ce s-au convertit la doctrina lui Freud, psihopatologii au văzut deschizîndu-se în faţa lor un adevărat univers de interpretare psihologică, după cum însuşi Brill a indicat în  traducerea în engleză a Psihopatologiei...:

Erau debuturile eroice ale lui Freud [şi ale teoriilor sale] la  psihiatri, încît observam, studiam şi notam  tot ce se făcea şi  se spunea în jurul  nostru, cu o răbdare de fier şi cu un  interes şi zel neobosite. Nu ne făceam scrupule,  de exemplu, de a-l întreba pe cutare, aşezat la  masă, de  ce nu se serveşte corect de  lingură sau  de ce face ceea ce face aşa cum face. Era cu neputinţă să arăţi o oarecare ezitare sau să taci pe  neaşteptate, fără a da socoteală. Trebuia să te ţii bine în frîu, oricînd gata şi cu ochii în patru, căci nu puteai şti cînd şi de  unde va veni un nou atac. Trebuia să explici de ce  fluierai sau fredonai cutare arie muzicală, de  ce aveai  un lapsus în  timp ce vorbeai sau o eroare de  scris. Totuşi eram fericiţi să procedăm astfel, fără alt  motiv decît de a privi  adevărul în faţă(2).

• Materiale Online - vizitează pagina dedicată metodelor psihanalitice aici.
  
  -> Cursul AROPA de iniţiere în psihanaliză oferă informaţii despre metoda asociaţiilor libere, actele ratate etc. Pentru mai multe detalii click aici.
   
• Materiale tipărite:
  -> S. Freud:  "Psihopatologia vieţii cotidiene", din "Introducere în psihanaliză, Prelegeri de psihanaliză, Psihopatologia vieţii cotidiene", trad., studiu introductiv şi note de dr. Leonard Gavriliu, Ed. Didactică şi  Pedagogică, Bucureşti, 1980.
  
  -> Revista de psihanaliză OMEN publică în fiecare număr unul sau mai multe exemple de acte ratate şi simptomatice interpretate. Mai multe detalii despre revistă aici . 

Mai citeşte despre:

• Terapia cathartică
  Ce este terapia cathartică.
   
• Studii asupra isteriei
  Prezentare carte.
   
• Sigmund Freud despre cazul Anna O.
  (traducere - format PDF)
   
• Freud şi Jung la Universitatea Clark
  Relatare istorică.

Fotografia paginii este preluată de pe site-ul Wikipedia