Ce este psihanaliza?

Psihanaliza desemnează concomitent trei lucruri:

1. O metodă de investigarea a minţii şi în special a minţii inconştiente;

2. O terapie a tulburărilor ideo-afective inspirată din metoda de mai sus;

3. O nouă disciplină de sine stătătoare care se bazează pe cunoştinţele dobîndite în urma aplicării metodei de investigare şi a terapiei psihanalitice.

Sigmund Freud (stînga) împreună cu prietenul său Wilhelm Fliess. Corespondenţa celor doi a jucat un rol primordial în naşterea psihanalizei

În fine, psihanaliza s-a remarcat şi prin mediatizare pe căile cele mai comune: radio, TV sau prin intermediul filmelor de cinema. Filme celebre au adus în prim plan psihanalişti celebri ca Sigmund Freud sau Carl Jung.

Mai multe documentare au fost dedicate vieţii şi operei lui Freud, ba chiar şi un serial, care a uimit prin concizia şi exactitatea informaţiilor furnizate.

Multitudinea şi diversitatea surselor din care ne parvin azi date despre psihanaliză semnalează însă o problemă majoră: psihanaliza nu mai este definită cu claritate în ochii publicului larg.

Nu se mai ştie azi, cu exactitate, ce este şi cea vrea psihanaliza. Din nefericire, nu există nici un efort de clarificare în acest sens.

Precizări importante

Psihanaliza este creaţia lui Sigmund Freud.

Serialul "Freud - Biography, Drama, History", lansat in 1984, l-a avut ca protagonist pe cunoscutul David Suchet

Freud a trăit cea mai mare parte a vieţii sale la Viena şi a murit la Londra, în 1939.

El a descoperit psihanaliza sintetizînd idei şi informaţii din direcţii diferite, teoretice şi clinice.

Un mare aport în naşterea psihanalizei l-a constituit autoanaliza la care s-a supus însuşi Freud.

Freud a fost un medic neuropatolog evreu şi a încercat să constituie o mişcare psihanalitică cu ajutorul specialiştilor ne-evrei pentru a da orientării sale mai multă credibilitate. În acest context el a colaborat cu personalităţi marcante ca de pildă Carl Jung, Alfred Adler, Sandor Ferenczi, Wilhelm Reich ş. a.

Mişcarea psihanalitică iniţiată de Freud a cunoscut multe rupturi şi dificultăţi de ordin ideologic. Astăzi ea este moştenită de o serie de societăţi naţionale sau internaţionale care îşi dispută întîietatea.

Teorii psihanalitice

Cîteva din teoriile cele mai cunoscute şi importante:

1. Teoria despre structura minţii. În psihanaliză, mintea este structurată în 3 instanţe: sine, eu şi supraeu. Fiecare are o sferă specifică Ľ

2. Teoria despre inconştient şi refulare. Alfa şi omega în psihanaliză. Inconştientul este partea necunoscută a minţii. Imaginează-ţi o insulă în ocean. Ceea ce se vede este doar o parte din insulă, cea de care sîntem conştienţi. Ceea ce nu se vede este inconştientul.

3. Teoria despre psrincipiile care guvernează viaţa psihică conştientă şi inconştientă: principiul plăcerii şi principiul realităţii.

4 Teoria visului - afirmaţia ă visele au sens şi semnificaţie.

Ce tratează psihanaliza?

Psihanaliza tratează tulburări psiho-mentale ca de pildă: idei fixe, obsesii diverse, fobii (cea mai cunoscută fiind agorafobia), anxietate (cum e frica de examen sau examinare), stări depresive, inhibiţii sexuale, impotenţă parţială, compulsii, tulburări din zona psihosomatică - probleme auditive sau vizuale cu cauzalitate psihică, palpitaţii, probleme respiratorii, vertij, sau din sfera aliimentară - bulimie, anorexie etc.

Aceste afecţiuni au cauze psihice şi nu se pretează la tratamente medicale. Să reţinem că psihanaliza nu este medicină.

Freud ne oferă o mulţime de relatări de cazuri tratate de el. Avem şi noi, pe site, cîteva, ajustate pentru înţelegerea amatorilor.

Cum tratează psihanaliza?

Simplu, prin dialog. La începuturile sale, terapia psihanalitică era numită talking cure - adică, vindecare prin vorbit.

Ideea este să investigăm viaţa inconştientă a analizatului pentru a descoperi cauzele suferinţei de azi. Şi o facem prin vorbit.

De obicei aceste cauze se află în copilăria individului, refulate, adică imposibil de recunoscut fără apel la metodele psihanalitice.

De ce natură sunt aceste cauze? Desigur, psihică. Legate de trăiri traumatice alături de un părinte abuziv, de prieteni sau rude deplasate, de interese legate de viaţa autoerotică, de interdicţii diverse care au lăsat urme adînci.

Dar cauzele nu sunt doar în copilărie. În orice moment al vieţii, chiar la o vîrstă adultă, putem trăi situaţii traumatice care să producă efecte durabile, cum ar fi deprimare, frică nejustificată, idei obsesive de genul "nu mă urc în lift ca să nu cadă cu mine", trăiri şi porniri irezistibile cum ar fi "dacă nu fac doi paşi înainte şi unul înapoi, nu-mi merge bine".

O parte din simptomele analizate de psihanaliză sînt din sfera psihosomaticii. Deci, din nou inaccesibile medicinei clasice. Palpitaţii, vertij, stare de vomă cronică, incapacitatea de a te hrăni, surditate sau cecitate care nu au originea în carenţele organelor. Şi multe altele pe care nu le mai înşirăm aici.

Un caz simplu dar de durată şi cu efecte neplăcute la maxim este acela al elevului care a fost pedepsit pentru încălcarea regulamentului şcolar, mai exact a fost prins fumînd în şcoală, şi a refulat incidentul. Urmarea a fost că zi de zi de atunci, dimineaţa, la aceeaşi oră dacă încerca să fumeze trăia o intensă stare de angoasă. Şi asta la mai bine de 20 de ani de la absolvirea şcolii!

Care este funcţia dialogului? Aceea de a aduce la lumină împrejurările traumatice şi a retrăi evenimentul. Retrăirea lui aduce cu sine purjarea (catarsis) emoţiilor refulate care au produs simptomele.

Metode psihanalitice de acces la inconştient

Interpretarea viselor, asociaţiile libere, analiza actelor ratate şi simptomatice. Toate acestea sunt explicate şi pe acest site.

Interpretarea viselor este de departe cea mai importantă. Trebuie să ştii că Freud a numit această metodă calea regală spre inconştient. Te invităm să vizitezi pagina din site despre acest subiect.

Dar ce sunt visele pentru psihanaliză? Realizarea deghizată a unor dorinţe inconştiente. Deci iată că interpretarea lor ne aduce în pragul inconştientului. şi ne ajută să înţelegem sensul simptomelor.

Actualitatea psihanalizei

În ciuda crticilor şi atacurilor împotriva psihanalizei şi a lui Sigmund Freud, în special, psihanaliza a rămas cea mai bună metodă de explorare a inconştientului şi de tratament a tulburărilor psihomentale. Iar ceea ce este mai important este tocmai faptul că tratamentul psihanalitic nu apelează la medicaţie. El se situează numai pe planul dialogului. Astfel, se afirmă ca un tratament ecologic care nu afectează chimia organismului uman.

Pe de altă parte, psihanaliza ne oferă şi azi explicaţii privind perturbările din viaţa socială şi politică sau interpretări ale creaţiei artistice şi literare.

Dovada eficienţei clinice sînt cazurile prezentate succint pe acest site (nicăieri altundeva nu vei găsi exemple publicate online!!!).

Mai citeşte şi:

• Despre psihanaliză (Sigmund Freud, eseu 1913)
   
• Situaţia psihanalizei în România după 1989
   
• Primii paşi (o introducere, pas cu pas,pentru amatori)
   
• Ce este terapia psihanalitică
   
• Autocunoaşterea prin psihanaliză
   
• Despre eficienţa psihanalizei
   
• Cum studiem psihanaliza

Citeşte mai departe despre psihanaliză şi multiplele ei ramificaţii cu click pe subiectele de mai jos.