De ce nu este psihanaliza psihologie

Trăim în 2017, la mai bine de 60 de ani de la afirmarea psihanalizei în Europa, şi tot nu ştim că psihanaliza nu este similară cu psihologia, fie ea şi clinică. Sunt diferenţe notabile în vocabular, scop şi procedură.

Ideea de "inconştient" nu este psihologică ci psihanalitică.

Teoriile despre cauzele sexuale ale nevrozelor, despre aparatul psihic sau instanţele psihice, ideile despre refulare şi refulat ca mecanisme participînd la ceea ce se numeşte dinamica psihică nu au nimic comun cu criteriile scolastice ale psihologiei ca disciplină.

Diferenţele sunt şi pe planul practicii, cum am spus. Psihologia depăşeşte rareori faza descriptivă atunci cînd nu împrumută concepţiile psihanalizei. Psihanaliza este mai întîi de toate o practică!

Psihanaliza este mai întîi de toate o practică

Dacă sunt unii foarte încăpăţînaţi în a susţine că psihanaliza este o subramură a psihologiei să le mai spunem că psihanaliza nu a fost inventată de un psiholog, ci de un neuropatolog, în persoana lui Sigmund Freud. Nu-mi amintesc să fi citit pe undeva că Freud ar fi studiat psihologia la universitate şi de aici, pornind de la cunoştinţele şcolăreşti, ar fi inventat psihanaliză înăuntrul psihologiei!

De asemenea, psihanaliza nu se studiază la universitate, ci în institute speciale (sau, la noi, ca informare generală, în cursuri facultative).

Psihanaliza este opera unui medic. E drept,însă, că Freud a mers spre o terapie a tulburărilor mintale fără medicamente şi diagnostic, iniţial numită talking cure şi folosind hipnoza, apoi analiza propriu-zisă cu accentul pus pe analiza transferului şi viselor, asociaţiile libere, pe care nu vom insista aici.

Psihanaliza are o viziune specifică vizavi de tot ce se întîmplă în viaţa psihică. Este o apreciere deterministică şi totodată axată pe identificarea şi explicarea proceselor inconştiente care se află la baza tulburărilor de ordin afectiv şi cognitiv. Metodele psihanalitice de explorare a minţii inconştiente sunt şi ele originale: asociaţiile libere, analiza viselor şi a actelor ratate, a simbolurilor.

Nu am mai amintit de aplicarea cunoştinţelor psihanalitice la analiza produselor artistice. Contribuţiile în descifrarea semnificaţiei în mitologie, religie, folclor. Contribuţii în explicarea comportamentelor umane, în antropologie.

Faptul că termenul "psihanaliză" conţine prefixul "psi", ca şi psihologia, nu ne obligă să le echivalăm şi nici măcar să le comparăm.

În fine, formarea în psihanaliză nu obligă la o pregătire prealabilă în psihologie - viitorul psihanalist putînd proveni din orice sector al ştiinţelor sociale, medicale şi umaniste.

Asta dovedeşte că psihanaliza nu împrumută absolut nimic din psihologie. Îşi este sieşi suficientă.

Sper că toate aceste precizări să ne convingă că psihanaliza nu este pur şi simplu o anexă a psihologiei, ci o ştiinţă a minţii de sine stătătoare.

Mai multe detalii despre ce este psihanaliza, ce face şi cum face, afli urmînd cursul nostru Ce este psihanaliza, adresat începătorilor. Pentru înregistrare dai click aici.

--
Articol de J. Chiriac