Adina Dinu: Care este poziția psihanalistului? El tace tot timpul sau are și intervenții în decursul curei?
Jean Chiriac: Bună
întrebare. Freud - modelul tuturor analiștilor - vorbea adeseori. Cum zicea Paul Roazen: "Freud nu era freudian". Cred că tăcerea lui ținea de anumite dispoziții momentane și, ulterior, de dificultățile de
vorbire determinate de cancerul la maxilar de care a suferit. Nu cred că este o regulă aici. Eu înclin spre participare activă - ca la Jung - din partea analistului. Totuși, analistul trebuie să știe să
asculte. Am scris ceva pe tema asta apropo de psihanaliștii moderni. (vezi articolul "Back to Original Therapy or Remarks on the Point "Modern" Psychoanalysts Miss" n.n. Adina Dinu)
De multe ori, în spatele tăcerii, analiștii își ascund incompetența. Psihanaliza, practica ei, este poate locul unde incompetența își poate găsi adăpostul cel mai confortabil. Te
acoperi cu regula tăcerii și nimeni nu-ți mai poate reproșa nimic.Adina Dinu: Este o regulă a cadrului psihanalitic ca psihanalistul să stea înapoia analizatului?
Jean Chiriac
: Nu cred. În fond, avem aceeași problemă ca cea de mai sus. A sta în spatele analizatului este mai comod pentru analist. Dar poate fi un factor de tulburare pentru pacient. În
plus, această poziție are ceva de ritual - ceea ce va împiedica buna desfășurare a tratamentului.
Adina Dinu: Ce părere aveți despre psihanaliștii români, sînt sau nu demni de încredere?
Jean Chiriac: Nu cred în competența psihanaliștilor români - nu au unde să se formeze, cu cine etc. Nu cunosc nici un formator de psihanaliști în România, ci numai "nume" care se acoperă de diplome.
Adina Dinu: Diploma nu este o garanție?
Jean Chiriac: Nicidecum. Statistic vorbind, cu cît ai mai multe diplome care atestă priceperea ta, cu atît mai mult această
pricepere este practic nulă. Românii nu au trecut niște stadii necesare de acumulare de experiență. Ei imită la repezeală procedurile occidentale. Astfel se face că în România găsești
diplomați peste tot, dar lipsesc specialiștii. Acest lucru este valabil în toate domeniile.
Adina Dinu: Totuși, cum putem proba "competența" unui psihanalist?
Jean Chiriac
: La fel cum probăm competența unui medic. Prin rezultatele pe care le percepem noi și cei din jur privind sănătatea noastră psihică.
Adina Dinu: Psihanaliza se pare că nu are loc nici azi în
universitate.
Jean Chiriac: Nici nu poate avea loc. Predarea psihanalizei terapeutice nu poate fi sistematizată și organizată în cursuri teoretice sau în seminarii și laboratoare de scurtă durată. Un
psihanalist se formează prin psihanaliză didactică și ajungem iar la frecvență, la durată, la tratament. E un cerc vicios. Nu poți fi psihanalist fără să fi fost pacient. De altfel, să nu uităm că
Freud însuși a fost rejectat de mediile universitare!
Adina Dinu: Cum pot fi depistate rezultatele - dacă sînt - tratamentului psihanalitic?
Jean Chiriac
: Simplu. Ca și atunci cînd mergi la un medic și te plîngi de ceva: ți se prescrie un tratament, îl urmezi și te vindeci. Ce înseamnă "te vindeci"? Înseamnă că simptomele
dispar. La fel și în psihanaliză: cînd simptomele dispar totul este în regulă.
Adina Dinu: Tratamentul este, însă, altul.
Jean Chiriac: Da, este altul.
Adina Dinu
: Dar dacă nu au existat simptome?
Jean Chiriac: La ce bun să te duci la psihanalist?
Adina Dinu: Să zicem, ca să te cunoști mai bine.
Jean Chiriac
: Cine este interesat de cunoaștere de dragul cunoașterii? Trebuie să ai o dotare specială pentru a căuta cunoașterea de dragul ei. Fără nici un profit pe planul relațiilor
cu ceilalți, pur și simplu ca să te cunoști mai bine. În cele din urmă ajungem tot la simptome.
Adina Dinu: Care sînt șansele psihanalizei terapeutice la noi, în România?
Jean Chiriac
: Nu cred că are șanse. Publicul nu este informat; cînd este oarecum informat nu crede în acest tratament sau se angajează formal. Nu există formatori. Nu există centre de
formare. Nu există o perspectivă în acest sens: reacția mediilor intelectuale față de psihanaliză este ostilă. Psihologii chiar nu privesc cu plăcere psihanaliză sau o anexează pe simplul motiv
că sînt psihologi. Nu văd un viitor pentru psihanaliză în România și, în orice caz, nu pornind din sau născîndu-se în mediile universitare.
* Adresa forumului AROPA de psihanaliză: