Psihanaliza - Articole



powered by FreeFind
 

Situația psihanalizei în România după 1989*

(Scurtă prezentare)

de Jean Chiriac

În 1989 situația psihanalizei în România se putea descrie pe scurt: necunoscută. Existau antecedente, un interes critic față de psihanaliză - găsim articole la Nae Ionescu, Mircea Eliade sau Lucian Blaga, ultimul arătînd mai mult interes și în special pentru Jung. Psihanaliza Freudiană - cu excepția doctorului C. Vlad (1) - a fost permanent respinsă.*

În perioada ceaușistă s-au publicat totuși cîteva cărți din care se remarca traducerea dr. Gavriliu din Sigmund Freud: Introducere în psihanaliză, Prelegeri de psihanaliză, Psihopatologia vieții cotidiene (1980) apărută la editura Didactică și Pedagogică. Dar această lucrare a circulat din nefericire numai prin mediile medicale fiind greu accesibilă publicului larg.

Nu este clar de ce ideologia comunistă nu a îndrăgit psihanaliza - deși există unele explicații, totuși incomplete sau pur și simplu fanteziste. Am publicat și noi cînd a fost cazul puncte de vedere care au subliniat simetria atitudinilor de respingere moderne și clasice, insistînd pe rolul intelectualului de prestigiu în respingerea psihanalizei la noi.

După 1989, a apărut revista de psihanaliză OMEN editată de Asociația română pentru promovarea psihanalizei (AROPA). Concomitent au început să se traducă și texte din lucrările lui Freud, apărute prin reviste diverse sau în cărți dedicate celebrului autor.

Revista OMEN nr. 16
OMEN nr. 16, revista de cultură psihanalitică editată de AROPA. Detalii aici

Interesul pentru psihanaliză nu a crescut însă așa cum era de așteptat. Întrucît în România opțiunea culturală este dictată de mediile elitiste - în sensul că nu există aproape deloc un interes spontan al publicului larg pentru cutare sau cutare tendință sau mișcare - psihanaliza s-a limitat din nou la cercuri închise, la discuții naive și aproape deloc partizane despre Freud și psihanaliză.

În prezent, se remarca o însuflețire a interesului pentru psihanaliză prin apariția site-urilor web care exploatează diferite aspecte ale psihanalizei (exclusiv teoretice).

Prima mișcare în acest sens a fost făcută tot de Asociația română... (AROPA) care a publicat încă din 1998 primul site de psihanaliză din România, iar după 2000, primele cursuri de psihanaliză expediate prin email.

Inițiativa cursurilor online este în continuare unică, atît la noi, cît și în lume.

Tot AROPA include pe site-urile ei o librărie și un cabinet virtual de psihanaliză (de asemenea, unic la noi și în alte părți).

În paralel, o organizație numită "Asociație de psihanaliză" a luat ființă, asigurînd comunicarea cu IPA și obținînd acreditări din partea acestui organism internațional.

Trebuie spus că IPA (International Psychoanalytic Association ) nu este actualmente interesată de propagarea psihanalizei clasice, freudiene, cît mai ales de politica de acaparare a "pieței" fostelor țări comuniste.

Pe acest apetit nesănătos (2) se fondează și asimilarea parțială a grupului menționat care, paradoxal, se depărtează de psihanaliza freudiană, îmbrățișînd curente noi și eliminînd anumite cadre obligatorii pînă mai ieri în psihanaliză.(3)

În prezent, există cursuri facultative predate la universitatea Titu Maiorescu din București și un program de formare care, din nefericire, se limitează la ideea obsedantă de a corespunde exigențelor IPA, și mai puțin de a urma direcțiile lui Sigmund Freud, care a fost din nou umbrit, nu atît din considerente de actualitate, cît mai ales din interese meschine de dominare și de control al "pieței" psihanalitice.

icon

Note:
1. Autorul Psihanalizei lui Eminescu.

2. Care ascunde fără îndoială a tendință generală de a-l elimina pe Freud din cultura psihanalitică.

3. Așa se explică, de exemplu, de ce promotorii acestei organizații neagă rolul hotărîtor al analizei viselor în terapia psihanalitică limitîndu-se numai la analiza transferului. Desigur că analiza viselor este un subiect extrem de important dar și foarte dificil la nivelul mînuirii ca tehnică analitică. Dificultatea explică parțial această mutilare a științei psihanalitice.

*De semnalat o lucrare indispensabilă pentru studiul psihanalizei pînă în 1989: Freud și psihanaliza în România (1994), de G. Brătescu.

 

sumar articole

 

Home | Psihanaliza | Cursuri

Publicații

Asistență | Blog | Newsletter | Contact

© 1998-2024, AROPA. Toate drepturile rezervate.

logo aropa