Prostia pe Internet Am primit
un email de la un necunoscut care îmi propune servicii de compunere a discursului miresei. Se precizează: servicii profesioniste. Un mesaj spam, deci, care m-a frapat pentru că mi-a înfățișat amploarea de neimaginat a prostiei difuzate pe internet. Știu că cei care îmi oferă fose septice au cît de cît o
rațiune, chiar și cei care mă tot îmboldesc să cumpăr
o cadă de baie prin care pot păși! Sînt multe trăsnăi care circulă în neștire pe internet și poposes
c în inbox, că vrem, că nu vrem. Asta de acum a depășit orice limită a bunului simț. Îmi ima ginez ridicolul miresei care în toiul nunții se ridică în capul mesei și cere liniște apoi repetă public ce a învățat papagalicește
de la un "profesionist". Mai întîi că la noi nu există obiceiul ăsta - apoi că, dacă tot ții un discurs barem să fie ceva din suflet, firesc, improvizat, spontan. Întreaga situație mi-a amintit de o alta, citită în literatura taoistă veche. Dacă o amintesc pe aceea este și pentru a sublinia măsura în care globalizare și credința noastră că tot ce facem e neprețuit și este echivalent, că nu există granițe și nici bun simț, ne-a
deteriorat simțul valorilor și conduita socială.
Într-o povestire a maestrului Lieh-tzu este vorba de un țăran care iubește foarte mult
plantele și le consumă în alimentație. Nu e vorba însă de toate plantele, ci de unele mai ciudate are nu constituie baza hranei tuturor. Atît de
fascinat este de pasiunea lui încît se gîndește să o împărtășească și altora ba chiar notabilităților ținutului. Numai că acestea, care au desigur alte gusturi, poate mai alese,
nu apreciază oferta țăranului ba chiar îl și pedepsesc pentru cutezanța lui (efectele alimentar
e au fost, clinic, dintre cele mai rele pentru cei care au încercat să guste). În alte povestiri aflăm că acest personaj își pierde chiar viața. Conclu zia? Să-ți vezi lungul nasului - ceea ce ție ți se pare din cale afară de important sau necesar poate, pentru alții, să fie lipsit de importanță sau chiar vătămător. D
esigur că în societatea modernă bazată pe globalizare oricine, indiferent de calitatea umană sau de
poziția sa socială, poate propune orice fără să fie amenințat sau pedepsit. Chiar sîntem forțați să permitem diversitatea, să acceptăm opina celuilalt
etc. Nu se explică de ce, care sînt premizele unei ase
menea abordări. Pur și simplu sîntem obligați să acceptăm orice și pe oricine că așa e corect.Exemplul citat arată însă că o asemenea pretenție este cel puțin absurdă. Pentru că ceea ce nu este similar sau echivalent
nu poate coex ista în chip natural. -- Material de J. Chiriac
aropa@freudfile.org 2007 -
Gripă sau isterie - Paștele, prilej de sărbătoare a burții - O reclamă de doi bani -
Două pericole - Aderare de formă? - Românii și credința - Burtă, numai burtă? - La ce bun cabinetul de psihanaliză? - Nici Jung, nici Freud - Conectat sau neconectat? - De ce așa puțini la vot? - Apocalipsa și Codul lui DaVinci - Despre cum NU se face un CV2008 - Sexualitatea publică este un rău? - Psihanaliza, obiect de muzeu - Psihologia și vindecarea psihologică - Freud, actualități -
Despre egalitarism în viața cuplului - La moartea Monicăi - Politica impactului și alegerile - Excluși virtual și fizic - Sîntem și noi ca americanii? - O gîndire săracă - Răspuns lui Bartolomeu Anania - Cum putem studia psihanaliza? - Cine are nevoie de români adulți? - Miracolul din mînăstire - Practici și te transformi ACUM! - De unde nostalgia după epoca apusă - Psihanaliza în 20082009 - Eminescu = Mutu? - Autocunoaștere prin psihanaliză - Discriminarea pozitivă și cuvîntul "primitivi" - Problema mîntuirii, azi - Paște ortodox sau paște catolic? - Veriga lipsă și așteptările umane - Democrație cu minus - 90% violență pentru copii - Psihanaliză + religie = sinteză salvatoare? - Cît de inconștient este inconștientul - Interesul românilor pentru psihanaliză - Atenție la români!2010
Idei pentru introducerea psihanalizei la noi Agresivitatea la romăni Gîndirea mecanicistă și psihanaliza De unde ni se trage? Afaceri prospere în vremuri de criză Omul castrat social Freud nu a fost sfînt Totul dezinteresat, pentru binele colectiv! Revenirea la sănătatea esențială Despre două tipuri de stres De ce nu este receptat Jung? Bucureștiul ieri și azi Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau2011
Măsurile nepopulare și semnificația lor Refulatul și interpretarea viselor Consultații psihanalitice prin email Au luat-o romînii razna? Salvarea este o iluzie? Despre derută și a te da mare Are psihanaliza viitor? Despre negativitatea altora și de ce avem nevoie de ea Cu autismul la psiholog Așteptînd să treacă criza Despre transfer și interpretarea viselor în cura psihanalitică contemporană Despre ziua națională și ambianța afectivă2012
Cum apărăm psihanaliza Cuvinte despre solidaritate Mai este nevoie de psihoterapie? Cultul mașinii la români Psihanaliza freudiană și globalizarea Sexualitatea și psihanaliza Psihanalist cu acte în regulă Săraci dar cinstiți Compasiune sau iubire de sine? Psihanaliza și parvenitismul Românism durabil2013
Ideologia medicală și psihanaliza Neputința de a mișca mintea Geniul uman și tehnologia Valoarea adevărului Impresii de sărbătoare Despre umanitatea văzută ca mașină Despre globalizare și globalizat Psihologia reclamei mediatice De ce-mi plac filmele rusești Autoanaliză și obiectivitate la români Iluziile vieții la țară Despre concilierea cu celălalt, cu umbra2014
Psihanaliza personalității politice Psihoterapie, spovedanie și disociere mentală Psihologia indiferentismului la români Dorința de cunoaștere în cura psihanalitică De ce nervozitatea românului cînd plouă? Freud mereu actual - de ce nu și la noi? Din nou despre depresie Omul acordat la realitate - de la extremul minus, la mai puțin minus
Cultul formei și agresivitatea Nevroza și viața politică la noi Votul amuzant, ca la loto sau la o partidă de fotbal Contradicția din sondaje2015
Psihanaliza în România Biblia și pragmatismul Este utilă religia în școli? Terapia psihanalitică și cea prin credință Sentimentul că știi, în psihanaliză De la Freud la euglena verde De ce ambiguitatea informației pe Internet? Tinerii și amoralitatea Ghidul sau ghinionul șpăgarului? "Psihanaliza românească" - o simplă sintagmă Gînduri pe marginea unui interviu despre psihanaliză De ce nu ne iubesc englezii -cmplexul provincialului2016
Auto-cunoaștere și psihanaliză
Obișnuirea cu corupția Despre simptomul dezangajării Facebook ca mediu de defulare De ce se disprețuiesc românii Despre copiii instituționalizați tratați cu medicamente psihiatrice
Dispariția interiorității Despre cauzele viselor Analfabeții funcțional Onestitate sau pragmatism2017
Simbolul labirintului |