Să mai amintim şi faptul că prezenţi în sala de cinema unde se proiectează filme erotice spectatorii nu trec la fapt, cum s-ar putea crede şi ar fi de înţeles. Refulările azi sunt mai mari, dacă pot spune astfel, mai intense.

Îmi vine în minte în legătură cu această afirmaţie plaja unei staţiuni la mare plină de femei aproape goale care, totuşi, nu provoacă violuri în masă. Chiar dacă credem că asta e dovada civilizării sau a învăţării de a-ţi reprima instinctele, trebuie să ştim că în afara de situaţia cînd energia sexuală este cheltuită în alte scopuri, extra-sexuale, ea nu poate fi stopată, dispersată, anulată etc. Poate în schimb să capete expresii patologice, de la cele mai simple acte ratate, la simptome psihosomatice (cum sunt cele din isterie) obsesii sau psihoză.

Deci, într-un cuvînt, refulările sexuale stau încă la baza viselor, aşa cum s-a spus în psihanaliză, doar că visele, totuşi, nu sunt toate sexuale.

În monografia sa dedicată interpretării viselor, Freud dă exemple de vise fără conţinut sexual deşi şi acelea includ plăcerea chiar şi în teme ca amînarea oreo de trezire dimineaţa devreme visînd că sîntem deja la slujbă.

În consecinţă, o mare parte a efortului analitic cu persoanele suferind de diferite inhibiţii, mai mult sau mai puţin vizibile, se axează pe analiza viselor şi deci a sexualităţii visătorilor.

Dorinţa de a sări peste acest subiect nu are o bază solidă în teoria şi experienţa psihanalitice, ci ţine de jenă, pudoare, refuz al sexualităţii din considerente intelectuale sau de demnitate umană.

--
*Sexul a fost întotdeauna o parte mare în conţinutul visului deopotrivă la bărbat şi femeie. În urmă cu o sută de ani, Freud a concluzionat că aproape toate visele reprezintă o formă de refulare sexuală. Pe vremea lui sexul era refulat cultural şi ca urmare era exprimat mai des în visele indivizilor. (Trad. Ioan Ionuţ).