Despre derută şi a te da mare

- De cînd merg cu maşina personală la serviciu - îmi spune S. - mi-am schimbat părerea despre ce e miracolul. Este un miracol să găseşti parcare sau să nu ai un eveniment neplăcut în trafic (chestia se întîmplă în Bucureşti N. Red.).

- E clar că pe timpuri de haos miracolul este ordinea. Şi viceversa, cînd e ordine, haosul stîrneşte mirarea - comentez eu.

Oare e mai simplu să nu ai maşina ta, să mergi pe jos sau cu metroul? E mai simplu să trăieşti... simplu? Ne simţim ispitiţi mulţi din noi să zicem un "da" cu toată gura. E mult mai simplu să nu ai pretenţii, să fii modest, să te mulţumeşti cu puţin...

Asta gîndim unii pentru că avem experienţa simplului (ca să o comparăm cu opusul, opulenţa). Dar nu toţi au experienţa asta şi totuşi cred în simplitate, în modestie, măsură etc. Nu e greu de găsit originea acestor gînduri în cultura creştină. Dacă mergi la Biserică nu poţi să nu auzi o predică în care să se strecoare şi sfaturi de genul "las-o mai moale"! Desigur, rostite cu un ton de apostrofare şi formulate altfel, mai decent.

Şi totuşi să o laşi mai moale? E chiar atît de bine să trăieşti simplu, fără pretenţii etc.? Ar fi dacă "simplu" nu ar însemna pentru cei mai mulţi şi... "neisprăvit". Adică, unul fără ambiţii, fără bani, fără apartament, fără maşină şi concedii afară apare desigur un neisprăvit în ochii celorlalţi. La noi, a avea este egal a fi cineva. Iar a fi cineva este egal deştept!

Toţi vrem să fim deştepţi, să fim admiraţi, să stîrnim exclamaţii de uimire (în bine). Toţi vrem să fim mai sus, şi mai sus, în ierarhia socială. Şi acesta este un semn de declin, de haos. Dacă vrei să ai lucruri pentru că sunt utile - cum e maşina personală atunci cînd nu se poate fără - e totul în regulă. Dar cînd nu e musai să ai maşină super şi chiar o ţii lîngă staţia de metrou la dus, şi o iei la întors spre casă, atunci e de reflectat. Nevoia de a fi (mai) mare este semn de derută...

Deruta se tratează, ce-i drept, cu psihanaliză dar - hai să o zicem şi pe asta - a merge la psihanalist nu adaugă nimic la grămada de lucruri adunate pentru a te da mare. Şi atunci, ce dacă e derută? "Parcă ce, numai eu sunt în derută?" Îţi spui aşa, dacă îţi spui în vreun fel. Şi te linişteşti.

Şi ca să termin cu maşina şi cu predica usturătoare a preotului - nu trebuie să ne mire dacă preotul, unul mai tinerel, parchează un scump VW în curtea bisericii şi dă fuga în altar să ne facă cu ou şi cu oţet. Întrebarea e dacă el a cumpărat limuzina pentru necesităţi sau ca să se dea mare! Şi el!