Despre două tipuri de stres

În general, există două tipuri de stres: al omului activ şi al celui inactiv. Cum al celui inactiv?, ai putea întreba pe bună dreptate. Lumea priveşte inactivitatea ca o formă de pasivitate relaxantă, lene, laisser faire, dezinteres etc. Deci cum ar putea fi stresat un om leneş, un indiferent , unul care nu are apuc pentru nimic? Cu toate astea stresul omului fără chef este la fel de intens ca şi cel al celui activ.

Activitatea foarte intensă duce treptate la surescitare nervoasă. Acelaşi efect este obţinut prin consumul mare de cafea sau prin sugestia aplicată oamenilor de performanţă sportivă. Anumite droguri active produc şi ele stres din plin. Un stres care are efecte dintre cele mai bizare. Nimeni nu ar putea să le enumere şi să le epuizeze.

Stresul omului inactiv, placid, retras sau pur şi simplu absent este bazat pe refularea masivă a libidoului (energiei psihice). Refularea duce la stază, iar staza la angoasă nevrotică şi la scăderea randamentului biologic sau altfel spus la modificarea metabolismului. Omul cu stres de energie refulată se aseamănă uneori cu un urs pregătit să intre în hibernare. Cel mai adesea simptomele se traduc prin factori somatici şi rezultă obezitate, disfuncţii de respiraţie, senzaţia de vomă (ca atunci cînd ţi se apleacă de la mîncare) şi chiar somnolenţă prelungită (uneori auzim de senzaţia de "capsulare" şi vertij). Şi aici simptomele sunt multe şi mai ales variate.

Cele două tipuri de stres caracterizează din plin omul secolului nostru, al zilelor noastre: hiperactiv pînă la epuizarea totală sau epuizat fără activitate datorită refulărilor masive.

Foarte multe din simptomele datorate stresului nu sunt recunoscute ca atare şi sunt tratate medicamentos (mai ales la noi). Din acest moment apar complicaţii şi mai mari care duc pînă la declanşarea unor boli rezultate din efectele secundare ale medicamentelor sau la invalidare socială datorată aplicării unor diagnostice cu efect invalidant.

Tratamentul stresului prin psihanaliză este extrem de util şi mai ales eficace. Pornind de la conştientizarea cauzelor, de cele mai multe ori inconştiente, psihanaliza procedează la un soi de re-educare a persoanei afectate în aşa fel încît să determine treptat o schimbare semnificativă de atitudine şi conduită socială. Stresul nu e combătut direct ci ocolit, pornind de la analiza cauzelor şi a soluţiilor la îndemînă.