Psihanaliza > Editorial

De ce nu este psihanaliza psihologie

Tr ăim în 2017, la mai bine de 60 de ani de la afirmarea psihanalizei în Europa, şi tot nu ştim că psihanaliza nu este similară cu psihologia, fie ea şi clinică. Sunt diferenţe notabile în vocabular, scop şi procedură. Ideea de inconştient nu este psihologică ci psihanalitică. Teoriile despre cauzele sexuale ale nevrozelor, despre aparatul psihic sau instanţele ps ihice, ideile despre refulare şi refulat ca mecanisme participînd la ceea ce se numeşte dinamica psihică nu au nimi c comun cu criteriile scolastice ale psihologiei ca disciplină. Diferenţele sunt şi pe planul practicii, cum am spus. Psihologia depăşeşte rareori faza descriptivă atunci cînd nu împrumută concepţiile psihanalizei. Psihanaliza este mai întîi de toate o practică!

Dacă sunt unii foarte încăpăţînaţi în a susţine că psihanaliza este o subramură a psihologiei să le mai spunem că psihanaliza nu a fost inventată de un psiholog ci de un neuropatolog, în persoana lui Sigmund Freud. Nu-mi amintesc să fi citit pe undeva că Freud ar fi studiat psihologia la universitate şi de aici, pornind de la cunoştinţele şcolăreşti, ar fi inventat psihanaliză înăuntrul psihologiei!

De asemenea, psihanaliza nu se studiază la universitate ci în institute speciale (sau, la noi, ca informare generală în cursuri facultative).

Psihanaliza este opera unui medic. E drept că Freud a mers spre o terapie a tulburărilor mintale fără medicamente şi diagnostic, iniţial numită talking cure şi folosind hipnoza, apoi analiza propriu-zisă cu accentul pus pe analiza transferului şi viselor, asociaţiile libere , pe care nu voim insista aici.

Psihanaliza are o viziune specifică vizavi de tot ce se întîmplă în viaţa psihică. Este o apreciere deterministică şi totodată axată pe identificarea şi explicarea proceselor inconştiente care se află la baza tulburărilor de ordin afectiv şi cognitiv. Metodele psihanalitice de explorare a minţii inconştiente sunt şi ele originale: asociaţiile libere, analiza viselor şi a actelor ratate, a simbolurilor.

Nu am mai amintit de aplicarea cunoştinţelor psihanalitice la analiza produselor artistice. Contribuţiile în descifrarea semnificaţiei în Mitologie, religie, folclor. Contribuţii în explicarea comportamentelor umane în antropologie.

Faptul că termenul "psihanaliză" conţine prefixul "psi" ca şi psihologia nu ne obligă să le echivalăm şi nici măcar să le comparăm.

În fine, formarea în psihanaliză nu obligă la o pregătire prealabilă în psihologie - viitorul psihanalist putînd proveni din orice sector al ştiinţelor sociale şi umaniste. Asta dovedeşte că psihanaliza nu împrumută absolut nimic din psihologie. Îşi este sieşi suficientă.

Sper că toate aceste precizări să ne convingă că psihanaliza nu este pur şi simplu o anexă a psihologiei ci o ştiinţă a minţii de sine stătătoare.

--

Mai multe detalii despre ce este psihanaliza şi cum procedează ea afli urmînd cursul nostru Ce este psihanaliza, adresat începătorilor. Pentru înregistrare dai click aici.

--
J. Chiriac

Editorial
_____________

Home

Sigmund Freud

Psihanaliza

Cursuri

Articole

Newsletter

Caută =>>

Contact

© 1998-2017, AROPA. Toate drepturile rezervate.

logo aropa