de Cecilia StroeDespre psihanaliză, de o sută de
ani încoace s-au spus multe; s-a spus că ar trebui să renunțe la pretenția de teorie științifică și că nu există nici un motiv pentru care cineva ar trebui să consacre atâta amar de vreme și să cheltuie sume importante
de bani pe o terapie susținută exclusiv prin intermediul limbajului, din moment ce există medicamente capabile să acționeze direct asupra simptomelor bolilor nervoase.
În replică, apărătorii psihanalizei
spun că medicina modernă a devenit o industrie a bolii cu o piață reprezentată de bolnavi și că utilizează încă modele mecaniciste, în baza cărora omul este considerat a fi o mașină biochimică previzibilă, iar boala o
defecțiune a acesteia, care poate fi remediată tot prin mijloace de natură biochimică sau mecanică - medicamente sau chirurgie.
[...] Mult mai specializate sunt site-urile de promovare a psihanalizei
înființate de Asociația Română pentru Promovarea Psihanalizei - AROPA, condusă de Jean Chiriac (a nu se confunda cu Asociația Română a Operatorilor Privați din Aviație).
Unul dintre acestea este dedicat
editurii AROPA, care publică literatură de specialitate și scoate trimestrial singura revistă de psihanaliză din România, "Omen".
De pe aceste site-uri, cei interesați pot obține toate informațiile de bază
despre principiile și tehnicile psihanalizei.
Oficialii AROPA susțin însă că în București nu există nici un cabinet de specialitate și nici specialiști în domeniu, pentru că "din nefericire pentru români,
psihanaliza mai rămâne încă o necunoscută, deoarece ea a fost ignorată și continuă să fie de către mediile intelectuale românești".
[...] Terapia psihanalitică este un tratament pentru remiterea
afecțiunilor emoționale și mintale, cunoscut sub numele de "terapia cuvântului" (talking cure), deoarece tehnica ei nu implică nici un fel de acțiune din partea pacientului sau a terapeutului.
Terapia psihanalitică se bazează pe ideea că cea mai mare parte a comportamentului uman este coordonată de partea inconștientă a psihicului; a fost dezvoltată inițial de Sigmund Freud în prima parte a secolului trecut
și perfecționată ulterior în cadrul mai multor școli de psihanaliză.
Concret, o ședință de terapie constă în conversația între pacient și terapeutul său. Pacientul se întinde pe canapea, cu terapeutul în
spatele său și vorbește liber. Nu se alege un subiect anume; pacientul poate vorbi despre orice vrea.
Pe măsură ce vorbește, scoate la iveală trecutul său, situația de viață prezentă și planurile de
viitor. Pacientul este ajutat de terapeut să descopere amintirile semnificative emoțional ale vieții sale, permițând motivațiilor inconștiente să fie integrate în viața curentă.
Terapeutul pune întrebări
și procedează cât mai convenabil pentru ca pacientul să-și împărtășească gândurile și sentimentele.
Terapia psihanalitică îi permite pacientului să devină conștient de procesele psihice inconștiente prin
intermediul conduitei, al viselor și al lapsusurilor și asociațiilor verbale.
--
Articol apărut în "Ziarul financiar".