Psihanaliza > Articole

Tratamentul psihanalitic al stresului

Ca să vorbim despre terapia psihanalitică a stresului trebuie să decidem ce este de fapt stresul. Multă lume vorbeşte de stres şi include în acest termen aproape orice încît ne este imposibil să stabilim ce este stresul. O definiţie a stresului ne poate lămuri. Am folosit dicţionarul Webster pentru că termenul este englezesc şi implică multe aspecte :

    - Psihologic vorbind stresul este: o stare de încordare (strain) mentală sau emoţională, suspans.

    - În fizică, este o f orţă care produce deformarea unui corp fizic.

    - În fine, avem şi dificultate care cauzează îngrijorare şi tensiune emoţională.

    - Mai departe aflăm despre stresul mental care cauzează nervozitate.

Toate aceste încercări de definire ne duc spre ceva de maximă generalitate: încordare, nervozitate, îngrijorare, tensiune emoţională. Trebuie să admitem că aceste efecte pot fi produse de practic orice: criza economică, probleme de serviciu, şomaj, divorţ, examene severe, agresiune fizică etc. Totul dar absolut totul în viaţa noastră poate provoca stres şi poate întreţine stres.

Deci, cum putem trata stresul? Psihanalit ic nu putem trata un efect fără a-i cunoaşte cauza. Adică, nu putem trata tensiunea emoţională fără să ştim ce o produce. Oamenii aşteaptă de fiecare dată soluţii universale care să se aplice orbeşte la orice. Noi nu avem aşa ceva. Ca să putem trata trebuie să ştim. Problema e în fond ce cauzează tulburarea emoţională respectivă.

Pentru a afla aceasta trebuie să apelăm la metoda de bază a psihanalizei, la culegerea de asociaţii libere . Mai departe, procedăm ca şi cu cazuril e deja cunoscute de ceea ce se numeşte afecţiune nevrotică, nevroză.

Există un stres - tulburare emoţională - a omului modern, care se admite ca stare generală. Este indus de mediatizarea excesivă a informaţiilor din zona dezastrelor şi a pericolului, de instabilitatea politică şi economică a statelor şi mai ales a ţărilor ieşite din comunism. Un stres al noului, care vine cu elemente imprevizibile şi care afectează imaginea noastră despre noi şi lume etc.

Pentru stresul indus de mass-media sau de politica economică dezastroasă a statelor psihanaliza nu mai este suficientă. Ca să folosim un exemplu: dacă cineva lucrează în mediu toxic şi solicită ajutorul nostru e clar că nu-l vom putea da dacă persoana solicitantă continuă să trăiască în acel mediu primejdios pentru viaţă. Este necesar mai întîi ca ea să-şi schimbe mediul de muncă. Deci sunt situaţii, foarte multe, în care tratamentul psihanalitic nu poate fi suficient, şi chiar nu este.

Ca să concluzionăm: tratamentul psihanalitic al stresului se face la fel ca cel al altor afecţiuni nevrotice. Nu există o diferenţă esenţială. În toate cazurile trebuie să desc operim cauza şi să elaborăm problema cu mijlocele specifice psihanalizei.

--
Articol de Jean Chiriac.

Articole
_____________

Home

Editorial

Sigmund Freud

Psihanaliza

Cursuri

Newsletter

Caută =>>

Contact

© 1998-2017, AROPA. Toate drepturile rezervate.

logo aropa