Psihanaliza > Articole

Omul-maşină - soluţia ideală a ideologiei tehnologice, globalizante

Prin anii 60 americanii erau bîntuiţi de febra hippy şi lansau slogane care mai de care mai contra sistem. Unul din ele era: Better live thru chemistry, cu aluzie directă la consumul de droguri dure. Acid-trip-ul era la modă, ca să zic aşa, şi orice hippy care se respecta făcea risipă de el. Toată lumea trăia într-un leagăn al plăcerii în comunităţi libere sexual şi religios şi cred că asta a precedat globalizarea şi reţetele ei: eliberarea sexelor, egalitarismul, desfiinţarea ierarhiilor, libertatea religioasă etc. Cam tot ceea ce supravieţuitorii bătrînelor cutume numesc azi nihilism.

Picard Borg
Jean Luc Picard în versiune Borg
Ieri am văzut la TV o reclamă pentru un viitor serial ştiinţific care trebuie să ne probeze că omul şi maşina nu pot fi despărţiţi. Un serial care pariază pe fuziunea om-maşină deschizînd astfel uşa unui viitor foarte promiţător al omului care nu mai este exclusiv din carne.

Sunt sigur că mulţi visaţi maşini, situaţii în care maşinile sînt prezente (a te visa, de exemplu, într-un ascensor este un vis de maşină) şi chiar de neînlocuit. Maşina este după fizicianul Hawking noutatea absolută. Omul-maşină ilustrat de propria sa condiţie, imobilizat de scleroza în plăci într-un cărucior electric, nu poate fi evitat. Privindu-l pe Hawking am senzaţia aceea de repulsie pe care ţi-o induce atingerea unui şarpe. Totuşi aşa se întîmplă cînd rămîi închis la inovaţie şi progres.

Ce am vrut să zic este că mentalitatea colectivă  s-a deplasat de la trăirea în exagerarea psihedelică în cea maşinală. Odinioară omul supravieţuia cotidianului dopîndu-se sistematic. El trăia aproape permanent într-o lume paralelă, a fantasmei şi halucinaţiei induse chimic. Omul psihedelic propus de societatea hippy nu  a rezistat. Deşi drogurile sunt şi azi la putere - droguri psihedelice sau medicamente psihotrope. Totuşi omul psihedelic este o amintire.

El este urmat sau înlocuit de omul-maşină. Aici accentul nu mai e pus pe exacerbarea fantasmei, ci pe performanţă. Organele biologice sunt înlocuite, de fapt nu mai rămîne nimic din vechea formulă biologică - totul este reprodus maşinal. Omul-maşină este fără îndoială cea mai specifică soluţie a nihilismului modern.

El a debutat livresc cu Golemul din Praga - şi el o maşină, dacă nu tehnologic cel puţin identică funcţional. Omul-maşină al lui Hawking este însă soluţia totală. Dacă golemul este doar o umbră a omului personificată demonic şi subiect de literatură, omul-maşină este omul cuplat cu maşina. Deci o sinteză din ce este mai bun la om şi maşină, care trebuie să facă performanţă. Lumea nu mai este văzută şi privită prin fantasmă, psihedelic, ci prin lentile de contact care amplifică vederea şi ne arată detaliile pînă la ordinea cuantică.

Dacă la nivelul micro particulelor nu mai e nici urmă de om, de ce ar rezista el în ideologie? A vedea dincolo, sau prin, este idealul modern, iar omul acestui ideal este cel performant, cel care se depăşeşte sau, cum se mai zice, cel care se reinventează.

Am făcut o paralelă între reptilă şi omul maşină. Reptila este totuşi un psyche conectat la un set de instrucţiuni de comportament numit instincte. Parţial poate să înveţe şi să modifice comportamentele esenţiale, chiar dacă nu semnificativ. Omul-maşină nu mai este psyche, ci numai comportamente esenţiale. El se debarasează în fond de omul psihedelic care este evident neperformant. Sau performanţa psihedelică, fantasma, nu mai este interesantă. Nu mai cucereşte pe nimeni!

Omul visează din zorii apariţiei sale. Visul treaz sau nocturn este parte a funcţionării sale mintale. Freud ne arată chiar că visul are sens şi semnificaţie. Freud ne învaţă să interpretăm visele şi să adăugăm plusul de cunoaştere la conştiinţa trează, să lărgim orizontul conştiinţei, să trăim astfel mai puţin nevrotic. Jung ne introduce în universul sinelui, al totalităţii conştiinţă-inconştient. Este extrema interesului pentru psyche.

Omul-maşină nu visează. El nu fantasmează. El nu produce nevroză. Este deci omul pur al ideologiei tehnologice care excluzînd toate diferenţele în societatea egalitaristă şi globalizantă a reuşit să depersonalizeze. Performanţa trece înaintea persoanei.

Ideile lui Hawking au fost speculate în serialele SF - şi la noi a rulat Star Trek şi îmi amintesc episodul cu Borg. Omul-maşină în splendoarea lui şi, mai ales, omul–maşină în formula societatea-pentru-toţi.

Borg îl ameninţă pe căpitanul Picard că va fi asimilat! Picard zice: Voi rezista! Borg reia inflexibil: Resistance is futile!

--
Articol de Jean Chiriac

Articole
_____________

Home

Editorial

Sigmund Freud

Psihanaliza

Cursuri

Newsletter

Caută =>>

Contact

© 1998-2017, AROPA. Toate drepturile rezervate.

logo aropa