Psihanaliza > Articole

Simbolismul labirintului

Prezent în mitologie, ca şi în visele omului modern, labirintul este o prezenţă constantă. Care este însă semnificaţia lui?

Unul din simbolurile pe care le găsim ades în visele noastre dar şi în activităţi care nu sînt legate strict de fenomenele de tip oniric este labirintul. Labirintul are o poveste veche pentru că este prezent în mitologia greacă clasică. Povestea labirintului aduce în scenă trei personaje cheie: Minotaurul, Ariadna şi Tezeu.

Labirint cu Minotaur foto
Labirintul este o temă arhiprezentă în mitologia greacă ca şi în visele omului modern
Labirintul are multe înţelesuri în general legate de iniţiere, de Cale spirituală foarte complicată, greu de urmat, care duce la un Centru - fie el comoara greu de atins sau locul sacru în care neofitul este consacrat.

Tezeu este fără îndoială un personaj impresionant - din seria eroilor mitici care ucid creaturi fabuloase dotate cu puteri uimitoare (supranaturale). El îl ucide pe Minotaur şi cu ajutorul Ariadnei găseşte ieşirea din labirint, citeşte iese la lumină.

Dar simbolul labirintului apare în visele omului modern în situaţii ca de exemplu: ne aflăm într-un oraş necunoscut şi ne simţim rătăciţi. Sau într-o instituţie oarecare ne pierdem prin coridoarele care parcă nu se mai sfîrşesc. Visele în care apare amnezia; în care nu ştim unde ne aflăm sau chiar am pierdut orice contact cu familiarul nostru etc. Toate acestea ne sugerează alte surse decît mitologia greacă.

Nu e greu de văzut în amestecul zăpăcit(or) al labirintului proiecţia sistemului digestiv cu intestinele care imaginează labirintul (şi şarpele). Iar ieşirea din labirint nu poate fi altceva decît naşterea naturală. Copilul e total dependent în actul naşterii de mama care naşte (Ariadna?) Totodată amintirile regresiei la stadiul amniotic, pentru că despre aşa ceva e vorba în simbolul labirintului, aduc la suprafaţă şi stări specifice care se confundă cu uitarea, somnolenţa, neputinţa de comunicare etc. Stări caracteristice perioadei latente a fătului.

Trebuie să credem că aceste impresii arhaice stau la baza  miturilor vechi şi că poveştile cu eroi şi zîne (zeiţe), monştri şi încercări eroice au avut la baza ca inspiraţie impresiile amniotice şi cele provenite din momentul naşterii. Universalitatea experienţei naşterii explică larga răspîndire (independentă de timp şi spaţiu) a miturilor labirintului. Deci nimic nou sub soare!

Importanţa impresiilor de la naşterea şi complicaţiile ulterioare, relaţia cu mama sînt aspecte neglijate atît de cercetătorii religiilor şi miturilor cît şi de psihologi. Lucru care explică mulţimea scrierilor şi referinţelor care se înglodează în meandrele povestirilor arhaice şi variaţiilor lor fără a ieşi la liman.

--
Articol de Jean Chiriac

Articole
_____________

Home

Editorial

Sigmund Freud

Psihanaliza

Cursuri

Newsletter

Caută =>>

Contact

© 1998-2017, AROPA. Toate drepturile rezervate.

logo aropa