Psihanaliza > Editorial

Interesul românilor pentru psihanaliză

(O abordare statistică)

de Ioan Ionuț

Dacă dai un search pe Google după cuvîntul "psihanaliză" găsești că cele mai căutate sînt informațiile despre "psihanaliza copilului". Ca și cum românii ar fi trecut deja de stadiul "psihanaliza adultului" sau psihanaliza aplicată copilului ar fi o practică la îndemîna și pe înțelesul oricui.

Prima ideea - că psihanaliza la noi a fost asimilată la nivela adult - este complet falsă. Nici măcar unul din zece români nu a auzit măcar, sau a auzit vag, de psihanaliză. Dacă faci un sondaj public, afli cu stupoare că psihanaliza se ocupă de chestiuni oculte ca și cum ar fi un soi de radiestezie sau terapie mistică etc. Pînă mai ieri, la fosta Bibliotecă Centrală de Stat psihanaliza era clasificată la secțiunea "parapsihologie"!!!!

În al doilea rînd, ideea falsă că psihanaliza copilului poate fi accesibilă oricui, fără nicio pregătire în domeniu, își are obîrșia în altă credință absurdă: toți ne pricepem la psihologie. Trebuie sa facem studii dacă vrem să devenim avocați, profesori, medici etc. dar nu și dacă vrem să aprofundăm psihologia.

Aceste două erori comise de români explică în parte de ce interesul este deplasat spre psihanaliza copilului și nu a adultului.

Un alt domeniu căutat cu zel este psihanaliza aplicată. Din nou se ignoră aspectul clinic, ca și cum psihanaliza ar fi un soi de formulă magică ce se aplică tuturor producțiilor culturale și spirituale și le explică fără nici cel mai mic efort. Această idee ciudată am regăsit-o la unii tineri care au citit cîteva cărți - fără să aprofundeze -, s-au format în profesii ce țin de arta sau filozofie, și lansează în dialoguri sau monologuri online cu interpretări "din burtă" aplicate operelor literare sau personalităților artistice.

De fapt și la aceștia găsim aceeași prejudecată, ca și la cei cu psihanaliza copilului, care vrea să ne pricepem toți sau să aspirăm la o metodă simplă și ieftină de a face ceva sau a înțelege ceva. Este planul ludic de care românii în general nu se despart (vezi succesul imens al telefoniei mobile cu oferta de jocuri, mp3, acces wap etc. ce nu ține de utilitatea telefoniei).

În fine, foarte mult interes arată românii pentru Sigmund Freud. Dar și la acest nivel înregistrăm un minus: cum Freud e mort demult, interesul semenilor noștri devine unul muzeal, așa încît psihanaliza clinică nu are nici aici un suport ferm...

În fond, aceasta e miza: faptul de a plusa pe psihanaliză ca metodă de tratament, ceea ce, în fond, este funcția sau utilitatea ei, și mai puțin pe ce putem face cu ea în domenii extraclinice!

Superficialitatea, instinctul ludic, goana după senzațional (cine știe, poate găsim ceva picant în viața lui Freud?) sînt singurele determinări care explică interesul românilor de azi pentru psihanaliză. Să ne mai mire că nu găsești cabinete psihanalitice la tot pasul, ca la francezi?

Editorial
_____________

Home

Sigmund Freud

Psihanaliza

Cursuri

Articole

Newsletter

Caută =>>

Contact

© 1998-2017, AROPA. Toate drepturile rezervate.

logo aropa