Psihanaliza > Editorial

De ce se disprețuiesc românii

Citind un material online despre de ce sînt românii atît de duri față de ei sau de alții ca ei m-am gîndit să dau un răspuns, și am scris un articolaș despre indiferența noastră față de parcuri istorice, cum ar fi Carol din capitală. De fapt ideea era alta - voiam să arăt că duritatea semnalată nu este de fel efectul unui sadism dezlănțuit față de semeni, cum cred unii. Adică, mai pe scurt, avem motive să ne disprețuim. Și arătam cum nu știm să facem lucruri profesionale, cum sîntem indiferenți față de valorile pe care le deținem și pe care ar trebui să le etalăm cu emfază etc.

Pe urmă am găsit un alt exemplu: divergențele legate de legea interzicerii fumatului. Ideea stupidă că interzicînd fumatul nu sîntem democratici pentru că nu permitem fumătorilor să facă ce le place mai mult, chiar dacă fumatul aduce prejudicii celor care nu fumează!!!

M-am mai gîndit apoi și la mascarada alegerilor locale, cel puțin în București, unde am avut la un singur partid "istoric" cîțiva candidați propuși și respinși într-un scurt interval de timp trădînd superficialitate și derută. Ca să nu mai vorbesc de promisiunile electorale halucinante care nu oferă speranțe decît persoanelor tarate psihic sau dominate de principiul plăcerii, adică incapabile să facă distincția dintre dorință și realitate.

Apoi a venit rîndul poveștii cu tabloul lui Brîncuși care trebuie achiziționat de stat cu o sumă imoral de mare, peste 10 milioane, iar statul nu-și permite acest lux și apelează la ajutorul de inimă al cetățenilor. Vibrant este că Primul ministru și-a donat un salariu pentru acest scop măreț. Într-o țară împovărată de lipsuri și incapabilă să se integreze, problema achiziționării unui tablou este vitală!!!

Să mai amintim și discursul unui înalt funcționar NATO sau US (nu-mi este clară distincția dintre aceste două entități) care a confundat Bucureștiul cu Budapesta, la inaugurarea scutului antirachetă. Semn că pentru "ei" era de dorit Budapesta în loc de București, fapt puțin măgulitor pentru "noi".

În final, nu am mai scris nimic deoarece exemplele a ceva anormal la/cu noi erau cu duiumul ca și ideile inspirate de ele, încît devenea practic imposibil să faci o sistematizare.

Ce pot să zic este că românii se disprețuiesc nu pentru că sînt sadici sau mazochiști, ci pentru că au motive întemeiate să o facă. Ele provin din experiența vieții zilnice, din lucrurile pe care le facem așa cum le facem toți, de la mic la mare. Procedeul nostru este însă de a-i lua în rîs pe ceilalți pentru a ne cruța pe noi. Sau a discredita "țara", "poporul", la modul general, fără a ne include în aceste categorii. Astfel respirăm mai departe liberi de orice reproș sau sentiment obscur al micimii personale.

--
Material de Jean Chiriac

Editorial
_____________

Home

Sigmund Freud

Psihanaliza

Cursuri

Articole

Newsletter

Caută =>>

Contact

© 1998-2017, AROPA. Toate drepturile rezervate.

logo aropa