Psihanaliza > Editorial

Onestitate sau pragmatism

Dacian Cioloș afirma recent că schimbarea trebuie să înceapă din noi înșine: onestitate, adevăr, chestii de conștiință etc. Asta ar fi condiția ca România să se schimbe!

Desigur că problema nu este bine pusă. Dacă vrei, ca profesionist, să schimbi România cînd se schimbă românii, atunci e clar că nu ești profesionist. În fond, ceea ce contează este să fii un om conștient de ceea ce trebuie să facă pe postul său și mai puțin ce trebuie să fie sau cum să fie alții.

Ideea de schimbare de la individ pentru a se schimba totul a fost promovată forțat, și știm cu ce rezultate, de comuniști. Ei aveau programe de transformare și formare a "omului nou", conști ent, onest, iubitori de semeni etc. "Omul brusc", cum îl numea ironic Arghezi.

Aceeași tentativă a fost făcută de creștinism de-a lungul secolelor, și s-a ajuns în situația în care avem mai multe creștinisme și mai multe idei legate de aceleași procese, adeseori opuse și producătoare de conflicte insurmontabile.

A schimba totul numai cînd totul este schimbat nu este nicio scofală. Repet, ne așteptăm de la un om căreia i s-a încredințat puterea să facă lucruri profesionist. Important este să ai certitudinea că ai făcut ce trebuia să faci tu în funcția pe care o ai. De aici începe schimbarea.

Onestitatea, conștiința și altele la fel nt aspecte care țin de interes - adică, oamenii indiferent de nivelul de educație, vot fi întotdeauna mai mult sau mai puțin onești în funcție de interesele lor personale. Dar pot fi însă buni performeri în meseria lor și asta interesează cel mai mult.

Un bun scriitor nu este neapărat un ins onest. La fel, un pictor sau muzician. Un politician, nici atît. A fi sincer, de multe ori este un lucru rău - să ne gîndim că adevărul nu face întotdeauna bine. De multe ori adevărul direct este coroziv, toxic.

A vorbi de onestitate atunci cînd treaba ta este să faci lucruri concrete într-o funcție oarecare nu are alt sens decît de a muta problema din sfera activității profesionale în cea etică. Este ca și cum inginerul s-ar transforma în filozof sau pastor. Ce sens are?

Poate ca să abată atenția de la ceea ce s-a realizat (sau mai degrabă nu s-a realizat) în realitate?

--
Material de Ioan Ionuț
aropa@freudfile.org

Editorial
_____________

Home

Sigmund Freud

Psihanaliza

Cursuri

Articole

Newsletter

Caută =>>

Contact

© 1998-2017, AROPA. Toate drepturile rezervate.

logo aropa