Psihanaliza > Editorial

Votul amuzant, ca la loto
sau la o partidă de fotbal

Toată lumea spune și vrea să ne convingă că numai votînd schimbăm starea de fapt în România. Este aici calcul dar și inocență. Unii pornesc simplu de la ideea că democrația - și votul universal - e cheia succesului social și mizează pe asta indiferent de condiții. Alții își fac un calcul sau cred în vot pentru că este corect politic. La drept vorbind votul nu schimbă nimic. Ce oare a schimbat votul în România din '89 încoace?

Trecerea la o societate post-comunistă a fost u proces asumat de elite și dictat în parte din afară. Era vîntul schimbării care a pornit din fosta URSS și s-a afirmat prin Gorbaciov.

Deci tot calcul politic...

Revenind la noi, dacă facem abstracție de aderare, nu avem prea mari succese cu care să ne lăudăm ca provenind din opțiune politică - dreapta, stînga sau mai știu eu care. Și ast a pentru că nu avem programe politice - partidele sînt simple adunări de oameni în jurul unei autorități sau nucleu autoritar care împing, ca la rugby, pentru a marca în poarta adversarului. Ce vreau să zic este că miza concurenței politice la noi nu este mai binele social, ci un soi de performanță sportivă la care se as ociază interesele de grup (într-un cuvînt, corupția).

Nu am avut niciodată impresia că schimbînd un partid cu altul (de altfel ele nu se succed, ci se asociază, indiferent de orientare) am adus ceva nou și mai ales progres material. Nu am avut niciodată certitudinea că schimbînd un președinte cu altul am avut o imagine mai bună afară - dovada e că chiar în aceste zile imaginea noastre are de suferit. Sînt țări comunitare care adoptă măsuri de protecție împotriva emigrației români lor și a comerțului cu românii, fapt ce ne întoarce la o perioadă de dinainte de integrare. Mediile de informare nu pomenesc de această realitate pentru că menajează narcisismul românesc sau interesele străinilor în zonă.

Calcul politic, competiție de dragul competiției și corupție este ceea ce aduce votul o dată la 4 sau 5 ani. Nu-i de mirare că jumătate din români nici nu votează!

Nu în ultimul rînd, perioadele care preced votarea înseamnă pentru mass-media prilej de rating și beneficii financiare substanțiale. Cum zicea cineva: numai ce deschide gura Iohannis că și auzim vocea crainicei TV care-l întrerupe cu: O clipă, că avem un moment publicitar! Momentul publicitar înseamnă bani pe spinarea candidatului care aduce public curios. Nimănui nu-i pasă ce are de zis Iohannis...

Ar însemna ceva dacă românii nu ar mai vota deloc? Nu. Deoarece întotdeauna se găsesc membri activi ai partidelor care merg la vot. Și competiția continuă cu aceleași mize. Ca să concluzionez: că mergi sau nu la vot e totuna - dacă găsești că e amuzant, ca la loto sau la o partidă de fotbal, probabil că vei merge.

NB La data cînd am finalizat acest articol televiziunile difuzează demonstrațiile pro Ponta sau Iohannis din București și din țară care, evident, au degenerat. O confirmare a specificului competițional sportiv al confruntării electorale la noi. Nu e greu să vedem în susținătorii candidaților suporterii echipelor de fotbal care se încaieră pe stadion, pe stradă, oriunde au ocazia.

--
Material de Jean Chiriac

Editorial
_____________

Home

Sigmund Freud

Psihanaliza

Cursuri

Articole

Newsletter

Caută =>>

Contact

© 1998-2017, AROPA. Toate drepturile rezervate.

logo aropa