Psihanaliza > Editorial

Neputinţa de a mişca mintea

Cine a citit cartea Lieh-tzu cu povestiri şi anecdote despre viaţa taoiştilor a găsit şi dialogurile maeştrilor cu discipolii lor. Poate că nu a observat dar acum poate să-şi amintească un lucru semnificativ: tot ceea ce le explică Maestrul filozof ucenicilor este inspirat de ei. Acelaşi lucru şi la Chuang-tzu - întotdeauna există întrebarea: de ce aia, de ce aialaltă, adică rugămintea ucenicului de a i se explica şi a comenta.

Este important atunci cînd predai o învăţătură subtilă, despre suflet, să ai pulsul elevilor, adică să ştii exact ce îi interesează, ce doresc să aprofundeze, şi asta se face prin întrebări. Cu nemiluita.

Şcoala modernă a exclus întrebările. Elevul stă placid în bancă şi se preface interesat. El nu este atras de învăţătură dar trebuie să simuleze contrariul. Şi chiar dacă e a tras în mintea lui se mişcă nimic de la sine. Mintea lui este un hard-disk sau alt mediu de stocare pe care se imprimă automat informaţii. Şi atît. Mai tîrziu, în carieră, dacă urmează aşa ceva, fostul elev este un ins debil care repetă papagaliceşte ce au spus alţii sau se mulţumeşte cu listele de ce trebuie şi ce nu trebuie să facă. Totul se rezumă la memorie.

Învăţarea psihanalizei se apropie de filozofia taoistă, pentru că e la fel de discretă şi mai ales profundă. Are mii şi mii de nuanţe care nu se pot prinde numai prin înregistrarea automată. Şi mai ales, cînd citeşti despre ea trebuie să-ţi pui mintea în mişcare. Nu poţi învăţa nimic despre psihanaliză dacă nu încerci să reformulezi în mintea ta adevărurile ei. Iar atunci cînd ai lacune sau nu înţelegi un aspect anume întrebi: de ce, cum, la ce bun etc.

Ori tocmai întrebarea lipseşte la noi. Predăm online psihanaliza de ani buni dar nu suntem provocaţi cu  întrebări. Ne îndoim că am spus tot - nu aveam cum! - sau că cei care ne vizitează sînt tobă de carte. Dimpotrivă. Problema lor, adică şi a ta care citeşti acest editorial, este că şi-au transformat mintea în medii de stocare şi... atît. Asta explică de ce nu avem discuţii, comentarii (sau dacă sînt, sînt obraznice, insolente, de multe ori idioate). Să fie ăsta destinul psihanalizei la noi, să se piardă din neputinţa de a mişca mintea?

--
Articol de Jean Chiriac

Editorial
_____________

Home

Sigmund Freud

Psihanaliza

Cursuri

Articole

Newsletter

Caută =>>

Contact

© 1998-2017, AROPA. Toate drepturile rezervate.

logo aropa