Psihanaliza > Editorial

Autoanaliză şi obiectivitate la români

Ce spune românul la necaz: s-a stricat lumea. El face astfel o legătură cauzală între deteriorarea etică şi cea fizică. Totuşi el nu spune: ne-am stricat, adică nu se include şi pe sine în conceptul "lume stricată". Mai mult, nu explică lucid ce a nume s-a stricat. Nu are percepţia clară a cauzei deteriorării aşa cum o are un depanator auto, de pildă. De ce? Poate pentru că românul nu ştie ce s-a stricat de fapt şi nu ştie pentru că nu are o scară de valori etice standard de la care abdicînd trebuie să te aştepţi la rău (pedeapsă, compensaţie, retribuţie). Avem astfel un român inconştient de propria sa stricăciune, gata să o pună pe seama "lumii" (la modul vag, abstract).

Este cert faptul că ideologia bisericii care crede că între deteriorarea umană şi cea fizică a lumii din afară există o legătură cauzală este la originea binomului stricăciune morală-stricăciune generală. Totuşi această ideologie îi este insuflată românului unilateral. Dacă citim cărţile scrise de părinţii creştini găsim liste de păcate care pot explica de ce lumea se resimte. Dar aceste cărţi nu sunt citite şi de credincioşi. Sau dacă sunt răsfoite nu sunt înţelese (vocabularul lor este greu de asimilat, ca să nu mai vorbim de concepţiile expuse).

Probabil că aşa cum au insinuat unii specialişti efortul de transformare ideologică a omului în societatea comunistă română este o explicaţie a desacralizării sau secularizării vieţii noastre ceea ce duce la o percepţie vagă, unilaterală, a răului care se comite prin degradare etică. Dar mai este - şi direct legat de acest efort - şi deplasarea maselor mari de ţărani din mediile rurale la oraş, adică părăsirea culturii tradiţionale (nu spun pentru una alternativă, pentru că oraşul nu a oferit aşa ceva). În paralel este influenţa (după decembrie 1989) occidentului cu cultura sa a consumului, care nu mai are nimic etic sau spiritual. Să observăm că în cultura consumului avem doar indicaţii - tutoriale şi manuale - de cum se face, ca mod de exploatare a bunului respectiv, fără nicio o legătură cu cum se face din punct de vedere moral/etic.

Toate acestea plus neputinţa românului de a se autoanaliza - autoanaliza este o practică inventată în creştinismul catolic şi prezentă la sfinţii părinţi - explică de ce el este convins că dezastrele naturii sunt influenţate de căderea morală şi, concomitent, nu este conştient de propria sa participare la declinul moral.

S-ar putea deduce din structurarea ideologică a comunităţilor religioase mici (rurale şi chiar urbane) că neputinţa de autoanaliză vine şi din solidaritatea interioară a acestora. La Biserică, preotul se roagă pentru mîntuirea credincioşilor cu referire la cei prezenţi în biserica parohială, întîi şi întîi, şi numai în secundar pentru mîntuirea tuturor în general. Se naşte astfel iluzia de a crede că cei care sunt prezenţi la momentul respectiv la liturghie sunt mîntuiţi automat (1)  şi, desigur că această ideea oferă un beneficiu de participare bisericii pentru că-i obligă pe credincioşi să fie prezenţi la liturghie în număr cît mai mare.

Dar se poate merge mai departe pînă la analiza solidarităţii etnice la unele facţiuni religioase din cadrul aceluiaşi cult. Am scris chiar despre analiza unui vis cu conţinut religios, la o persoană protestantă (2), care avea această tentă de a deplasa agresiunea asupra lumii la modul general, pentru a menţine în cadrul restrîns, sectar, dreptul la mîntuire sau la asocierea cu Dumnezeu şi sfinţii săi.

Rezultă că neputinţa de autoanaliză şi obiectivitate vizavi de sine are multe cauze şi diverse la români şi că în cadrul relaţiei logice deteriorare etică-deteriorare fizică îşi are rolul ei.

Note:
1. Sau enoriaşii, adică membrii activi ai parohiei. Ideea asta este foarte răspîndită printre creştini (fie ei ortodocşi, catolici sau protestanţi).
2. Vezi revista OMEN nr. 9, articolul intitulat Dinamica unui vis cu conţinut religios.
http://aropa.freudfile.org/reviste_3.html

--
Material de Jean Chiriac

Editorial
_____________

Home

Sigmund Freud

Psihanaliza

Cursuri

Articole

Newsletter

Caută =>>

Contact

© 1998-2017, AROPA. Toate drepturile rezervate.

logo aropa