Psihanaliza > Editorial

Autoanaliză și obiectivitate la români

Ce spune românul la necaz: s-a stricat lumea. El face astfel o legătură cauzală între deteriorarea etică și cea fizică. Totuși el nu spune: ne-am stricat, adică nu se include și pe sine în conceptul "lume stricată" . Mai mult, nu explică lucid ce a nume s-a stricat. Nu are percepția clară a cauzei deteriorării așa cum o are un depanator auto, de pildă. De ce? Poate pentru că românul nu știe ce s-a stricat de fapt și nu știe pentru că nu are o scară de valori etice standard de la care abdicînd trebuie să te aștepți la rău (pedeapsă, compensație, retribuție). Avem astfel un român inconștient de propria sa stricăciune, gata să o pună pe seama "lumii" (la modul vag, abstract).

Este cert faptul că ideologia bisericii care crede că între deteriorarea umană și cea fizică a lumii din afară există o legătură cauzală este la originea binomului stricăciune morală-stricăciune generală. Totuși această ideologie îi este insuflată românului unilateral. Dacă citim cărțile scrise de părinții creștini găsim liste de păcate care pot explica de ce lumea se resimte. Dar aceste cărți nu sunt citite și de credincioși. Sau dacă sunt răsfoite nu sunt înțelese (vocabularul lor este greu de asimilat, ca să nu mai vorbim de concepțiile expuse).

Probabil că așa cum au insinuat unii specialiști efortul de transformare ideologică a omului în societatea comunistă română este o explicație a desacralizării sau secularizării vieții noastre ceea ce duce la o percepție vagă, unilaterală, a răului care se comite prin degradare etică. Dar mai este - și direct legat de acest efort - și deplasarea maselor mari de țărani din mediile rurale la oraș, adică părăsirea culturii tradiționale (nu spun pentru una alternativă, pentru că orașul nu a oferit așa ceva). În paralel este influența (după decembrie 1989) occidentului cu cultura sa a consumului, care nu mai are nimic etic sau spiritual. Să observăm că în cultura consumului avem doar indicații - tutoriale și manuale - de cum se face, ca mod de exploatare a bunului respectiv, fără nicio o legătură cu cum se face din punct de vedere moral/etic.

Toate acestea plus neputința românului de a se autoanaliza - autoanaliza este o practică inventată în creștinismul catolic și prezentă la sfinții părinți - explică de ce el este convins că dezastrele naturii sunt influențate de căderea morală și, concomitent, nu este conștient de propria sa participare la declinul moral.

S-ar putea deduce din structurarea ideologică a comunităților religioase mici (rurale și chiar urbane) că neputința de autoanaliză vine și din solidaritatea interioară a acestora. La Biserică, preotul se roagă pentru mîntuirea credincioșilor cu referire la cei prezenți în biserica parohială, întîi și întîi, și numai în secundar pentru mîntuirea tuturor în general. Se naște astfel iluzia de a crede că cei care sunt prezenți la momentul respectiv la liturghie sunt mîntuiți automat (1)  și, desigur că această ideea oferă un beneficiu de participare bisericii pentru că-i obligă pe credincioși să fie prezenți la liturghie în număr cît mai mare.

Dar se poate merge mai departe pînă la analiza solidarității etnice la unele facțiuni religioase din cadrul aceluiași cult. Am scris chiar despre analiza unui vis cu conținut religios, la o persoană protestantă (2), care avea această tentă de a deplasa agresiunea asupra lumii la modul general, pentru a menține în cadrul restrîns, sectar, dreptul la mîntuire sau la asocierea cu Dumnezeu și sfinții săi.

Rezultă că neputința de autoanaliză și obiectivitate vizavi de sine are multe cauze și diverse la români și că în cadrul relației logice deteriorare etică-deteriorare fizică își are rolul ei.

Note:
1. Sau enoriașii, adică membrii activi ai parohiei. Ideea asta este foarte răspîndită printre creștini (fie ei ortodocși, catolici sau protestanți).
2. Vezi revista OMEN nr. 9, articolul intitulat Dinamica unui vis cu conținut religios.
http://aropa.freudfile.org/reviste_3.html

--
Material de Jean Chiriac

Editorial
_____________

Home

Sigmund Freud

Psihanaliza

Cursuri

Articole

Newsletter

Caută =>>

Contact

© 1998-2017, AROPA. Toate drepturile rezervate.

logo aropa