Psihanaliza > Editorial

 Psihanalist cu acte în regulă

Este a nu știu cîta oară cînd aflu cu surprindere că formare este egal masterat sau că școala de vară de psihanaliză este formatoare. Prostii din astea ies din gura unor persoane de la care am putea avea pretenții. Înțeleg cînd ești proaspăt absolvent și nu prea ai de ce să te agăți, nu știi încotro bate vîntul dar ești împăcat că ai diploma. Dar chiar și așa nu înțeleg cum poți crede, cît de naiv trebuie să fii, că formarea în psihanaliză se face așa, peste noapte!

Dacă ai învățat ceva la cursuri nu se poate să nu fi aflat că psihanaliza nu este doar un vocabular de cuvinte ciudate și teorii care mai de care mai criticabile. Trebuie să fi aflat totuși că formarea este un proces complicat, dificil, care include multe, foarte multe aspecte din care semnalez două: chemare (adică talent) și foarte multă muncă cu tine însuți (mai numită și psihanaliză didactică). Munca asta cu tine te ajută să identifici cuvintele acelea încîlcite din dicționar și mai ales teoriile pe care le credeai căzute, depășite de filozofi, biologi sau neurologi!

Dacă lucrai cu tine aflai cu stupoare că:

1. Teoriile psihanalitice nu sînt depășite (chiar așa, cine să le fi depășit?);

2. Confruntarea cu inconștientul propriu este hotărîtoare pentru a învăța cum se face și de ce se face în psihanaliză;

3. Abordarea psihanalitică nu este asemănătoare cu nimic altceva și deci nu poate fi aproximată (nu ai nicio garanție că studiind psihologia academică devii automat și psihanalist).

Nu ai studiat psihanaliza, nici n-ai citit nimic despre ea, dar iată că brusc te-ai gîndit, D-zeu știe de ce, că n-ar fi rău să te formezi (și) în psihanaliză - te interesezi în stînga-dreapta și afli de un masterat. Îți freci mîinile bucuros: e ca și luat! Mai afli că cutare societate care se cheamă de psihanaliză ține niște cursuri, școala de vară, așa, cîteva zile, din care ieși poate și cu puncte. Ți-ai făcut un calcul simplu: masteratul + cursurile alea = psihanalist cu acte-n regulă.

Te surprinde neplăcut cînd afli de la mine că cu aceste achiziții nu știi nimic și nu poți nimic, nici măcar să dai bună ziua viitorului pacient (pentru că și de asta, de salut, depind multe în practică). Mă întreb, în cazul în care vei avea neșansa să-ți intre un pacient în cabinet, ce vei face? De unde vei începe? Îl inviți pe divan și te așezi în spatele lui apoi îi sugerezi să-ți vorbească liber? Să zicem că faci așa, iar el îți vorbește liber, îți garantez că nu-ți folosește la nimic. Nu știi ce să faci cu ceea ce afli decît, poate, cam ce au făcut și alții ca tine: să pui etichete. Să-i zici pacientului, hodoronc-tronc: "Domnule d-ta ai complex Oedip". Sau: "Dumneata o ai cu angoasa de castrare!" Cam la asta te duc "studiile" tale făcute superficial.

Există oameni care, cu talent, reușesc să înțeleagă dedesubturile unui caz nevrotic - am cunoscut asemenea persoane - totuși ele se limitează la atît. Nu pot merge mai departe, spre tratament, pentru că nu știu cum. Lucrurile nu se îmbunătățesc cu pacientul dacă îi spui ce știi tu despre el. Dimpotrivă! Ar putea ieși totul pe dos. Ele nu se îmbunătățesc nici dacă ești bun la sfaturi (ceea ce nu mai e psihanaliză). Sfaturi a primit și de la familie, prieteni, de la preot, și degeaba. Mai e nevoie de ceva...

Nu înțeleg cu poți crede că formarea e o treabă facilă, am zis mai sus. Ceva-ceva totuși înțeleg: la români, cu sau fără studii, psihicul e o chestie minoră la care se pricepe oricine. E mai grav cînd te doare burta, de exemplu, decît atunci cînd te urmărește o idee fixă - că persoana dragă va muri subit, de exemplu. De burtă trebuie să te temi că e ceva palpabil - de gîndul obsedant, nu. Poți trăi cu el pentru că nu e ceva grav, ceva care să te alarmeze. E doar un gînd! Această concepție ține de un materialism gros, retrograd. O găsim peste tot și, culmea, chiar și la persoanele cu studii de psihologie!

--
Articol de Jean Chiriac

Editorial
_____________

Home

Sigmund Freud

Psihanaliza

Cursuri

Articole

Newsletter

Caută =>>

Contact

© 1998-2017, AROPA. Toate drepturile rezervate.

logo aropa