Psihanaliza > Editorial

 Românism durabil

Zilnic auzim vești și comentarii despre bugetari: cît li s-a tăiat, cît li s-a dat înapoi, cît și cînd au liber, ce drepturi au sau vor avea etc. Ne  e milă de ei, îi iubim, îi respectăm și avem mereu impresia că ei pătimesc costurile tranziției (spre ce?) sau ale crizei. Niciun cuvînt despre privatizați, patroni, PFA sau alte grupuri sociale care nu-și mănîncă pîinea din banul public. Adică acei oameni care și-au asumat toate riscurile ca să încerce ceva pe co nt propriu și fac economia română. Un sondaj recent arăta că bugetarii vor primi mai mulți bani decît angajații privați în anul următor (2013). Mai au și alte avantaje - să numim numai șpaga și traficul de influență la cei care lucrează în administrație și își mai fac cîteva salarii...

Privatizații, patronii etc. au fost citați de președinte ca fiind cei pe care se pune presiune. Era o cuvîntare în care primul domn al țării avertiza în fața pericolului de a apăsa prea mult cu povara fiscală pe umerii fragili ai nebugetarilor. Era o simplă avertizare, așa de formă, pentru că nu a fost urmată de măsuri precise care să-i stimuleze pe investitorii privați și să-i protejeze de mă surile fiscale aventuriere ale guvernului (oricare ar fi el).

Știm de ce privatizații sunt lăsați la coadă: votul lor nu poate fi controlat. Poți decide asupra votului angajaților la stat dar nu și asupra celor care nu au nimic comun cu statul. Dar mai e și altceva: o veche meteahnă a epocii comuniste. Atunci se dădea toată importanța grupului social, "colectivului de oameni ai muncii" etc. - oamenii luați individual, drepturile lor etc. nu aveau importanță. Furtul din avutul obștesc, cum se numea atunci, era anchetat cu seriozitate și pedepsit drastic spre deosebire de furtul din avutul personal. Ne-am lovit toți cei care am trăit pe atunci de această discriminare forțată între colectiv și individual.

Obsesiile mai vechi ale românilor nu s-au șters acum, cu implementarea capitalismul ameri can și a democrației europene. Nu am devenit mai europeni, mai moderni, mai civilizați. Nici vorbă! Poate mai disimulați pentru că la umbra bunelor intenții stau de veghe aceleași obsesii comuniste, care cedează în fața ideologiei de masă. De aceea grupul asociat cu statul, cu administrația locală și centrală (și beneficiind de banii publici) este mai drag guvernanților sau, mai exact, numai el este drag guvernanților.

Desigur că ne miră atunci cînd acest grup mult iubit se diminuează forțat „diminuarea este aparentă. La 10 disponibilizări urmează 10 reangajări pe vechile criterii de familie sau nepotism. Undeva lucrurile nu se schimbă și tocmai asta ne dă sentimentul că românismul este durabil!

--
AROPA

Editorial
_____________

Home

Sigmund Freud

Psihanaliza

Cursuri

Articole

Newsletter

Caută =>>

Contact

© 1998-2017, AROPA. Toate drepturile rezervate.

logo aropa