Pe la mijlocul anilor 1910 psihanaliza începe să intereseze din ce în ce mai mult un public vast și cultivat. Freud acceptă prin urmare să țină o serie de
conferințe, între anii 1915-1916, deschise tuturor, cu scopul de a face cunoscute bazele teoriilor și clinicii gîndirii psihanalitice.Experiența a avut un mare succes și s-a mai repetat de atunci. În 1917,
Freud acceptă să publice textul acestor conferințe de introducere sub forma unui volum impozant. Ușor de citit și agreabil, acest text, conceput mai întîi pentru a fi
citit în public, îi permite lui Freud să lase să se exprime virtuozitatea sa retorică. Îl vedem, rînd pe rînd, afirmînd lucruri și formulînd totodată critici împotriva lor pentru a le discuta mai bine,
punîndu-și în gardă publicul împotriva psihanalizei pentru a-l putea convinge mai bine ulterior.
Deși esențialul cărții reia concepții deja cunoscute, Freud expune
de asemenea și cîteva noutăți, mai exact privitoare la anumite concepții metapsihologice.
Referințe:
Traducerea românească a acestei lucrări a apărut în cea mai bună
versiune la Editura Didactică și Pedagogică sub titlul: Introducere în psihanaliză, Prelegeri de psihanaliză, Psihopatologia vieții cotidiene (1980). Traducerea îi aparține dr. Leonard Gavriliu.
<-