Pagină în lucru... |
|||
Jean Chiriac U Sigmund Freud - se plÓngea de faptul c„ critica american„, ºi nu numai ea, nu priveºte cu ochi buni un material - carte, articol,
eseu - care aduce vorba de Freud! Autorul cu pricina, care este ºi profesor pe undeva, deoarece pomeneºte de ìstuden²ii meiî, insist„ totuºi cum c„ Freud este un personaj capital Ón cultura noastr„
modern„, motiv pentru care, el, autorul, Ól pred„ studen²ilor s„i! La prima vedere am spune: iat„ un om cumsecade. El Ói d„ cezarului ce-i apar²ine ºi revendic„ ìdreptatea lui Freudî sau mai precis
ìpentru Freudî. Aceast„ judecat„ este Óns„ pripit„. De ce? Simplu: pentru c„, Ón realitate, autorul nostru nu-i face un serviciu lui Freud predÓndu-l tinerei genera²ii. Un Freud predat, printre alte materii, la
cursurile universit„²ii, nu este cu nimic mai mult decÓt un ìFreud oarecareî, un subiect pr„fuit dintr-o bilbiotec„ uitat„ de Dumnezeu! Psihanaliza nu cÓºtig„ nimic de pe urma acestei predanii deoarece
ceea ce este esen²ial din Freud - dac„ m„ pot exprima astfel - este psihanaliza lui, ºi mai precis partea ei clinic„ (teoria nevrozelor, cum ar fi zis chiar Freud Ónsuºi). Nu neg importan²a cultural„ a psihanalizei,
contribu²iile ei excep²ionale pe planul hermeneuticii culturale, dar, pe acest teritoriu psihanaliza ÓntÓmpin„ o concuren²„ acerb„ ºi, mai ales,
provocarea timpului. Œn timp, ea se devalorizeaz„ pentru c„ nu mai este la mod„... Psihanaliza este m„rea²„ pe plan clinic, atunci cÓnd se ocup„ cu
nevrozele pe care Óncearc„ s„ le Ón²eleag„ ºi s„ le rezolve. Aici este calul ei de b„taie! Or, tocmai aici se pare c„ psihanaliza sufer„ cea mai mare ÓnfrÓngere.
Tot Ón America. Unde, afl„m dintr-un interviu cu biograful american al lui Freud, Peter Gay, psihanaliºtii, Ón goan„ dup„ Ónavu²ire, prefer„ alte tehnici psihoterapeutice, mai scurte ºi mai rapide. ìCalitateaî
acestor ìtehniciî nu mai trebuie discutat„. Nevoia acerb„ de cÓt mai mul²i bani explic„ de ce Ón America psihanaliza ìlui Freudî se pare c„ a disp„rut. Re²ine²i: nu inadecvarea la sarcina ei terapeutic„ a
descalificat psihanaliza, ci faptul c„ durata terapiei este mare, iar sumele de bani aduse profit - mici! Este ca ºi cum ai folosi un bisturiu impropriu din lemn, care taie ºi el de bine, de r„u, dar este mult mai
profitabil pentru c„ este mai ieftin, decÓt unul adev„rat, din o²el, care are dezavantajul c„ este mai scump! Eºuarea psihanalizei pe planul intereselor culturale, respingerea din t„rÓmul clinic, pentru c„ nu este financiar profitabil„ pentru analist, explic„ Ón cea mai mare parte de
ce, ast„zi, ea pare inactual„. R„mÓne s„ apreciem ºi noi dac„ aceste aparente defecte pot fi luate Ón considerare cu seriozitate?!
|
|||